Din Lucerna, George Marin (pentru Ziarul Prahova)
Nici nu fluierase bine a pauză că pe rol erau criticile spuse cam ”la mișto”, de genul ”Ne-a rămas gâtul înțepenit la dreapta” – se dorea o aluzie că elvețienii au atacat permanent, iar cum masa presei se află deplasată înspre stânga tribunei A…
S-a mai spus că Sorescu a fost făcut arșice de Shaqiri. S-a mai vorbit despre manevra prin care Manea era atras și se derulau acțiunile de atac ale gazdelor în spatele lui, s-a mai comentat și faptul că fundașii noștri nu reacționau rapid la demarcările elvețienilor, în special la cele efectuate de Aradouni! S-a vorbit chiar – vă vine să credeți? – că Ianis Hagi se află degeaba pe teren. Am auzit că, într-un studio de televiziune, Gică Popescu a combătut dur această idee, și doar știu că ”Baciul” este un om corect! Știm asta și de la ”povestea” Târgoviștei cu Metalul Plopeni, pentru cine-și mai amintește… S-a mai vorbit, la 2-0 la pauză, pentru cei din cantoanele reunite, că dacă ei ar fi vrut să bată cu 5-0, realizau scorul acesta până în min. 60. Răutăți mărunte!
S-a tot vehiculat ideea că echipa României a fost praf, ca joc, și că egalul obținut în prelungiri a fost doar bafta lui Mihăilă. Iar o răutate, ”mai mică”…
Desigur, în acest 2-2 din Elveția, Mihăilă are meritul său, mare! Dar, se pare că a mai fost ceva. Cei opt oameni ”dotați cu unelte adecvate”, care au rearanjat brazdele de gazon sărite, au zgândărit pământul, degajând, cel mai probabil… cloroform, sau vreun alt ”anestezic” cu care ai noștri au fost obișnuiți, iar fițoșii elvețieni nu prea. Așa se face că fundașii elvețieni au înmuiat atacurile de deposedare, cam după minutul 70, chiar dacă atacanții lor au continuat să arate că echipa lor stăpânește arta combinațiilor surprinzătoare, după răbdătoare serii de pase, laolaltă cu arta demarcărilor, care lasă fundașii adverși cu… ochii în nocturnă. Totuși, au avut și ei un ”adormit” în joc, pe Seferovic, acesta moțăind de când a intrat în joc.
Revenind la ”ai noștri forța“, după cum a spus selecționerul la final, ”au inimă mare și echipa are foarte mult potențial”.
De partea cealaltă, aflat în zona mixtă, președintele Federației Helvete de Fotbal, Dominique Blanc, a răspuns ”în exclusivitate” întrebărilor adresate de Ziarul Prahova că ”A fost un accident, pentru că în ultimele două meciuri am dominat total (n. r.- Elvețienii au fost la un pas de un pocinog și cu Andora, pe care au bătut-o cu 2-1, outsiderii ratând pe final o ocazie uriașă). Egalul nu a venit în urma celor două erori defensive, ci pentru că noi nu am marcat în continuare, după 2-0. Acesta este regretul nostru. Dar acest rezultat nu va schimba strategia echipei noastre!”.
Nici strategia noastră, am adăuga noi.
Ţicu, pe bancă, Mihăilă – eroul de serviciu
A trecut ceva timp de când Petrolul nu a mai dat un ”internațional” (cred că Gicu Grozav a fost ultimul…) care să plece spre tricolor din tricoul galben-albastru, Valentin Țicu a bifat prima convocare, la ”Naționala Mare”, iar astăzi va fi în lotul cu care România începe Europeanul Euro 21, turneu final găzduit și de țara noastră (alături de Georgia), primul meci fiind în această seară, unul de gală, contra Spaniei, ora 21.45, stadionul ”Ghencea”! Despre cum a trăit Țicu egalul de la Lucerna, vom scrie zilele următoare.
Eroul de serviciu a fost însă Mihăilă, iar fotbalistul plecat din Finta la Astra și apoi ”spre fotbalul mare”, până în Serie A, a rămas și pe ”radarul” fotbalului prahovean. Petrolul – Astra 1-0, finala Cupei ”Moș Crăciun”, la Urlați, în 2012, i-a reunit pe cei doi internaționali, într-un meci istoric, într-un fel, prin calitatea jucătorilor care erau pe parchet, mulți dintre ei ajungând în Liga I și, iată, unii la echipa Națională.
Să rememorăm ”caseta” acelei finale și… două poze:
Petrolul I Ploiești – Astra I Ploiești 1-0 (0-0)
A marcat: Antonio Manolache/-.
Petrolul: Alin Ioniță – Andrei Șerban, Valentin Țicu, Andrei Stoicescu, Alexandru Rusu, Antonio Manolache, Gabriel Diță, Mihai Nițescu, Matei Goroneanu, Ovidiu Costache, Iulian Ilie, Marian Constantinescu. Antrenor: Iulian Cojocaru.
Astra: Ionuț Voicu, Adrian Totu, Robert Panait, Ștefan Barbu, Gabriel Șerban, Leonard Costache, Alin Lazăr, Ionuț Ilie, Matei Movilă, Andrei Dobrin, Cristian Matei, Andrei Iordache, Valentin Mihăilă. Antrenor: Marius Matei.
Ce a trecut timpul…
Naturalia non sunt trupia
Egalul obținut luni, 2-2, ar putea sugera că Elveția și România se află pe picior de egalitate și în alte privințe. Hm! Sunt multe diferențe, și nu în avantajul nostru.
În zona din fața stadionului, oferta de materiale promoționale a fost foarte săracă și dedicată doar gazdelor. Nu a existat material care să marcheze meciul ca atare.
Tot în acea zonă s-a vândut bere. Elvețienii nu au o lege „a lui Mitică“. De fapt, ei nici nu au un „Mitică“. Și, pentru că s-a vândut bere, firește că trebuia să existe un loc în care să se elimine materialul rezultat în urma „procesării“ berii. Pentru doamne au fost aduse două cabine din cele pe care le știm și noi, zise „ecologice“. Pentru domni a fost adus un „ghioc“ asemănător cu cele pe care îl formam împăturind hârtia într-un fel, în jocurile copilăriei, fără calculator sau telefon mobil. Obiectul, din plastic, oferea patru „posturi“ și se afla în aer liber, adăpostit fiind doar de un simplu paravan. „Naturalia non sunt trupia“ – o știm pentru că ne-a spus-o și Caragiale. Cele naturale nu sunt rușinoase. „Das Naturiche ist nicht schandlich“, cum ar zice elvețienii din zona Zürich-Luzern. Diferența dintre elvețieni și români s-a mai putut vedea și în secvența petrecută într-unul dintre corturile care adăposteau mese și bănci lungi, la care să stai și să îți savurezi berea. Am văzut un suporter care s-a urcat de-a dreptul în picioare pe masă și a început să răcnească „România, România!“, de parcă nu se înțelegea asta văzând tricoul pe care îl purta. Asta nu a mai fost „naturalia“, mai ales că lumea a observat părul alb al „oratorului“.
Totuși am observat o asemănare între Elveția și România. Brazii sunt la fel. Diferența este că, într-un loc, brazii se taie, iar în celălalt nu. Ghici unde?
