Grecia a inclus, in planul de privatizare convenit de guvernul elen cu institutiile financiare internationale, actiunile detinute de stat la cea mai mare companie de rafinare petroliera din tara si la cele doua companii nationale de gaze, potrivit unui raport al UE si FMI. Grecia va vinde in primul trimestru al anului viitor cele 35,5% din actiunile Hellenic Petroleum aflate in proprietatea statului, potrivit unei liste provizorii de active care urmeaza sa fie privatizate. Hellenic Petroleum este listata la bursa de la Atena si are o capitalizare de piata de 2,06 miliarde euro. Compania opereaza rafinarii in Grecia si Macedonia si benzinarii in mai multe tari din sud-estul Europei si in Cipru. Cel mai mare actionar al Hellenic Petroleum este POIH Investment, cu o participatie de 41%. Potrivit listei cuprinse in raportul citat, Grecia va vinde, separat, in trimestrul al patrulea, 55% din actiunile companiei nationale de gaze DEPA si 31% din capitalul operatorului national al retelei de transport al gazelor naturale DESFA. Grecia vrea sa stranga 50 miliarde euro din privatizari pana in anul 2015, pentru a-si achita o parte din datorii.
Intrarea SUA in incapacitate de plata, deosebit de periculoasa pentru economia globala
Posibilitatea ca SUA sa intre in incapacitate de plata reprezinta cel mai mare risc pentru economia mondiala, depasind efectele cutremurului din Japonia, pretul ridicat la petrol si criza datoriilor din Europa, considera un important oficial al Rezervei Federale (Fed). “Situatia fiscala a Statelor Unite, daca nu este manevrata cu grija, ar putea sa se transforme intr-un soc macroglobal. Ideea ca SUA ar putea ameninta cu intrarea in incapacitate de plata este periculoasa”, a spus James Bullard, presedintele Rezervei Federale din St. Louis, una dintre cele 12 institutii financiare regionale din SUA care compun Fed. Membrii republicani ai Congresului considera ca intrarea in incapacitate de plata pentru scurt timp este acceptabila, daca ar forta Casa Alba sa abordeze problema mai importanta a deficitului bugetar. Putini analisti de pe Wall Street considera ca se va ajunge in aceasta situatie. Bullard este ingrijorat de reactia altor state daca SUA ar intra in default “tehnic”, intarziind de fapt platile pentru cateva zile. Executivul de la Washington ar putea ajunge in aceasta situatie in absenta unui compromis politic asupra bugetului pentru acest an. “Daca ar fi doar pietele americane nu ar cauza probleme, dar avem investitori din strainatate care nu sunt atat de bine conectati la situatia politicii din SUA. Reverberatiile pe pietele globale ar fi severe. Aici apare riscul real”, a spus Bullard. Seria recenta de date macroeconomice slabe din SUA, care a determinat investitorii de pe burse sa fie precauti, este probabil ceva temporar. Ar putea, insa, determina Fed sa mentina actuala politica monetara o perioada mai lunga, a adaugat el. Odata ce va fi confirmata o recuperare a economiei, Fed va incepe, probabil, inasprirea politicii monetare prin incheierea unui program de reinvestire a veniturilor din obligatiuni, a spus el. Bullard nu se asteapta ca o astfel de decizie a institutiei sa determine o reactie puternica a pietei obligatiunilor, unde titlurile cu maturitate de zece ani au coborat recent sub 3%, minimul ultimelor sase luni. Riscul real este “incertitudinea fiscala” si posibilitatea de a intra in incapacitate de plata, a spus oficialul Fed, care la inceputul anului considera Japonia, criza datoriilor din Europa si petrolul drept riscuri majore. Fitch Ratings a avertizat ca ar putea retrograda ratingul “AAA” al Statelor Unite in categoria “default restrictionat”, daca guvernul nu isi va onora obligatiile financiare legate de maturitatea unor titluri de Trezorerie la 15 august. Agentia are totusi convingerea ca autoritatile americane vor ajunge la un acord de majorare a plafonului de indatorare a Statelor Unite, problema care risca in prezent sa blocheze finantele tarii. Guvernul american a atins, pe 16 mai, limita maxima a indatorarii, de 14.294 miliarde de dolari. Trezoreria a autorizat masuri extraordinare, care permit guvernului sa se mai poata imprumuta pana pe 2 august. Dupa aceasta data, guvernul nu va mai avea dreptul sa se imprumute si nu isi va putea onora obligatiile, inclusiv serviciul datoriilor.
