Violeta Stoica

Deși toată România a rămas împietrită în fața problemelor cu care se confruntă crescătorii de porci din cele opt județe afectate de apariția focarelor de pestă porcină africană, unii dintre primarii prahoveni par dezinteresați de amenințarea răspândirii acestui virus care se află la 115 kilometri de județul Prahova, deși sunt președinți ai Comitetelor locale pentru combaterea bolilor.
Circa un sfert dintre primarii prahoveni – convocați ieri la Ploiești – nu au considerat că este necesar să afle cum să intervină de la autoritățile competente județene, respectiv de la directorul executiv al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Prahova, Mihai Terecoasă, și de la prefectul Mădălina Lupea.
Mai mult decât atât, jumătate dintre primăriile prahovene au tratat cu indiferență solicitările de informații primite de la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Prahova, dar și planurile județene referitoare la măsurile destinate împiedicării intrării în Prahova a unor posibile surse de contaminare cu virusul pestei porcine africane. Cel mai tranșant a fost președintele Consiliului Județean Prahova, Bogdan Toader, care le-a solicitat primarilor să fie implicați și foarte atenți la tot ceea ce se întâmplă pe raza localităților lor, pentru că “dacă nu luăm atitudine, când va fi prea târziu, putem să ne plângem cu toții, pentru că o vom face degeaba!”.

“Nu cred că primarii care nu sunt prezenți la această ședință înțeleg pe deplin situația. Nu doresc și nimeni nu dorește să asiste la uciderea porcilor din gospodării, însă pentru acest lucru trebuie să fim cu toții implicați, precauți și atenți, pentru că, dacă nu luăm atitudine, când va fi prea târziu putem să ne plângem cu toții, pentru că o vom face degeaba!”, i-a avertizat președintele Consiliului Județean Prahova, Bogdan Toader, pe reprezentanții primăriilor prahovene veniți la diseminarea informațiilor referitoare la pesta porcină africană.
Mihai Terecoasă, directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Prahova, a caracterizat județele în care există focarele de pestă porcină africană drept zone de război, pentru că intervențiile autorităților trebuie făcute conform normelor europene. Pe de altă parte, însă, spune Mihai Terecoasă, Prahova se află într-o perioadă de liniște epidemiologică, în care este necesar să se intervină pentru a reduce la zero posibilitatea răspândirii și în județul nostru a virusului pestei porcine africane, care a ucis și a dus la uciderea până acum a peste 70.000 de porci numai în Tulcea, toate efectivele din cele patru ferme de creștere a porcilor fiind gazate, acest județ fiind cel mai afectat din țară până în momentul actual.
În Ialomița, județ limitrof Prahovei, au apărut într-un timp extrem de scurt – mai puțin de două săptămâni – 57 de focare în 12 localități, cu 134 de porci morți și alți 434 uciși în gospodăriile populației, nefiind – până miercuri, 8 august – afectate exploatații comerciale sau identificat vreun focar la porcii mistreți. Focarul de pestă porcină africană cel mai apropiat de limita cu județul Prahova se află în Țăndărei, la 115 kilometri de Ciorani, acolo unde a fost instituit un filtru pentru verificarea tuturor mașinilor care intră pe raza județului nostru dinspre Ialomița.
Un alt punct de control urmează să fie înființat în satul Malamuc, din comuna Gherghița, în care se află, de asemenea, o arteră rutieră de legătură cu județul Ialomița.

• Semne clinice ale pestei porcine africane

În județul Prahova, potrivit datelor furnizate de către Mihai Terecoasă, șeful DSVSA, la 1 august existau în județul Prahova 17.368 de exploatații nonprofesionale cu suine, cu circa 42.287 de porci înregistrați, și șase exploatații comerciale cu suine, cu un efectiv total de 16.821 de porci.
Atât proprietarii persoane fizice, care își cresc porcii în gospodărie, cât și exploatațiile comerciale trebuie să țină cont de semnele clinice ale pestei porcine africane, pentru că în cazul apariției acestora trebuie apelat de urgență medicul veterinar sau reprezentanții DSVSA. Temperatura foarte ridicată (40,5-42 grade Celsius), roșeață sau învinețire a pielii, a marginilor urechilor, a vârfului picioarelor, a abdomenului și a pieptului, pe fondul cianotic apar pete hemoragice, lipsa poftei de mâncare, apatie și împleticire în mers, diaree sau urdori la ochi – toate acestea sunt semnele grave care trebuie să conducă la apelarea imediată a medicului veterinar pentru anunțarea apariției simptomelor respective.
Confirmarea apariției bolii va conduce la stabilirea zonelor de restricții, astfel: la exploatațiile comerciale sau din gospodăriile populației, zona de protecție se instituie pe o rază de trei kilometri în jurul focarului, zona de supraveghere fiind extinsă la 10 kilometri, în care este inclusă și zona de protecție.
Cum se transmite virusul pestei porcine africane? Potrivit DSVSA, acesta se transmite direct prin contactul animalelor bolnave cu cele sănătoase, dar și indirect, prin mult mai multe variante: prin adăposturi, așternuturi, materiale de îngrijire, furaje, mijloace de transport, îmbrăcămintea îngrijitorilor contaminate; prin hrănirea porcilor cu furaje sau cu lături care conțin subproduse infectate.

• Cota de recoltă pentru împușcarea mistreţilor a crescut cu aproape 1000 de exemplare

Problema ridicată în special de către primarii din zonele de deal ale județului Prahova a fost cea a înmulțirii peste măsură a numărului mistreților, sursa de intrare a pestei porcine africane în zona Deltei, respectiv a județului Tulcea – dinspre Ucraina.
Creșterea excesivă a numărului exemplarelor de porci sălbatici în special în zona localităților Gornet sau Izvoarele – “atacurile” din imediata apropiere a gospodăriilor populației fiind cunoscute – a condus la o propunere care pare șocantă, dar care ar putea fi una dintre posibilitățile restrângerii sau chiar anulării apariției pestei porcine africane prin intermediul mistreților în județul Prahova: împușcarea tuturor mistreților din zonele afectate de pătrunderea acestora în zonele locuite și în culturile agricole. Edilii din Gornet și din Izvoarele au fost principalii susținători ai acestei idei, însă legislația nu permite o asemenea măsură și în niciun caz împușcarea mistreților nu se poate face în intravilanul localităților.
Cel mai nou caz de atac al mistreților, derulat în noaptea de miercuri spre joi, a fost relatat de către primarul comunei Izvoarele, Paul-Ioan Grigore, care a arătat că mai mulți porci sălbatici au pătruns în gospodăriile localnicilor, fiind foarte dificil de îndepărtat din zonă din cauza faptului că mistreții s-au obișnuit cu orice sursă de zgomot și nu mai reacționează așa cum ar fi normal.
În Prahova, numărul mistreților este de aproape patru ori mai mare decât efectivele optime. Potrivit datelor oficiale, pe fondurile de vânătoare din Prahova ar trebui să fie circa 900 de mistreți, însă evaluarea efectivelor a ajuns la aproape… 4000 de capete! Prin urmare, nici nu este de mirare că mistreții ies la drumul mare chiar în timpul zilei prin anumite zone ale județului Prahova!
Mihai Terecoasă, directorul DSVSA Prahova, a precizat, ieri, că a fost suplimentată cota de recoltă cu circa 900 de exemplare, în plus față de cele circa 1600 deja existente inițial. Mai mult decât atât, deși perioada în care se putea interveni, conform cotei de recoltă, s-ar întinde până în luna mai a anului viitor, recoltarea exemplarelor poate fi făcută într-un timp mult mai scurt, ca demers în regim de urgență.