Zvonurile potrivit carora presedintele egiptean Hosni Mubarak isi pregateste fiul Gamal pentru a-i lua locul la conducerea tarii incep sa se confirme. Mubarak, in varsta de 82 de ani, are sanatatea subrezita si, cel mai probabil, nu va candida la alegerile de anul viitor. In Cairo au inceput sa apara insemne de promovare pentru fiul sau, cu mesajul “Gamal Mubarak: Visul Saracilor”, ceea ce inseamna ca Mubarak senior planuieste sa-l desemneze pe fiul sau ca succesor. Semnalele in acest sens sunt importante avand in vedere ca posterele afisate de grupurile independente, care promoveaza alti candidati, sunt indepartate sistematic, iar cele cu Gamal raman in aceleasi locuri. Luna aceasta, Mubarack a fost insotit de fiul sau la discutiile, pe care le-a avut cu presedintele american Barack Obama, cu privire la conflictul israeliano-palestinian. Au existat speculatii conform carora Mubarak l-ar fi adus pe Gamal pentru a obtine aprobarea lui Obama privind transferul de putere mai putin democratic.
Relatiile dintre Franta si UE, afectate puternic de subiectul expulzarii romilor
Controversa privind repatrierea romilor a adus relatiile dintre Franta si UE intr-o faza de turbulente de o rara intensitate si deosebit de nefavorabila pentru Nicolas Sarkozy, in momentul in care vrea sa ii coalizeze pe europeni inaintea presedintiei franceze a G20. “Franta, in ceea ce priveste imaginea sau chiar pe plan juridic, va avea de suferit”, apreciaza Jean-Dominique Giuliani, presedintele Fundatiei Schuman, specializata pe probleme europene. Repatrierile de romi romani sau bulgari “sunt in Europa de azi masuri care nu mai pot fi luate separat in cadrul national, pentru ca vor fi puse in discutie astfel chiar valorile europene de baza”, adauga el. Criza, ale carei semne au fost vizibile din luna august, a izbucnit in aceasta saptamana, in urma dezvaluirilor privind existenta unei circulare a autoritatilor franceze care viza expres romii pentru expulzari, in contradictie cu angajamentele asumate de Paris in fata oficialilor de la Bruxelles. Comisia Europeana a amenintat Franta cu declansarea unei proceduri de infringement pentru nerespectarea legislatiei UE, calificand drept “rusinoasa” atitudinea Parisului si realizand o paralela cu deportarile din cel de-al Doilea Razboi Mondial. Relatiile dintre Paris si Bruxelles nu au fost lipsite de dispute si in trecut. Ele au vizat deficitul public, protectionismul economic sau politica industriala. Criticile Frantei la adresa UE se multiplica si la nivel national, in special in partidul de dreapta al sefului statului, UMP. Secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, contesta Bruxelles-ului dreptul de a se amesteca in afacerile Frantei, tara “suverana”, liderul deputatilor UMP, Jean-Francois Cope, acuzand Europa ca duce “un proces de intentie sistematic” impotriva Parisului. In acest timp, in Parlamentul European reputatia Frantei este deosebit de degradata, in conditiile unei majoritati de alesi de stanga si din tabara liberala, care au criticat puternic Parisul saptamana trecuta, pe tema expulzarilor romilor. Romii nu sunt singurul subiect de tensiuni. Ministrul francez al Afacerilor Externe, Bernard Kouchner, este nemultumit ca sefa diplomatiei europene, Catherine Ashton, a lipsit la 2 septembrie, la Washington, de la reluarea negocierilor de pace israeliano-palestiniene. “Nu putem fi girantii (acestui proces) si sa nu participam” la el, a mai spus el, la Paris. Acest diferend are efecte negative, in conditiile in care UE incearca sa creeze o diplomatie europeana, pentru o mai buna reprezentare la nivel international. Subiectul expulzarii romilor reprezinta o problema suplimentara pentru statul francez, inainte de preluarea de catre acesta a presedintiei G20 in noiembrie.
