Sunt tanar doamna si nu pot sa cred…
Florin TANASESCU
Adomnitei, ministrul Educatiei, mai pune de-o reforma in sistemul de invatamant. Radical, spre a fi pe intelesul capetelor patrate, a initiat, inainte de Boboteaza, proiect de lege pentru sezonul competitional (scolar) 2008-2009. Din story-ul tragic al iubirii dintre profesoara Corina si elevul Bogdan (vezi arhiva OTV, pentru readuceri aminte), Cristian initiaza un izvor de drept. Conform legii pe care se pregateste s-o lanseze in urmatoarele luni, cat va mai fi cocotat la pupitrul invatamantului, se interzice profesorilor a face meditatii cu propriii elevi sau sa intretina relatii sexuale cu acestia, indiferent daca sunt majori sau minori ! Si daca drumul spre iad mai este pardosit cu mici ocolisuri, intentiile „bune” ale lui Cristian merg pana in strafundul ridicolului. „Este o chestiune de etica obligatorie, care trebuie sa fie si in scris”, a glasuit el, introducand „Post Scriptumul” de rigoare la extemporal: „Scolarii vor putea denunta orice forma de violenta fizica sau verbala, discriminare, abuz, neglijenta sau defaimare”. Melanj de infractiuni care, vezi Doamne !, ar periclita viitorul invatamantului si, mai ales, al olimpicilor laureati la mate, fizica sau chimie. Striga profa’ de engleza „Silence, please ?” Rau, fiindca este bine a se sti ca imperativul asta e valabil pentru meciurile din Cupa Davis. E violenta verbala. Iar elevii, dupa ce vor fi tras din tigara la poarta scolii, nu pot fi chemati in cancelarie, fiindca e abuz in serviciu sa-l chemi tu, ca director, pe invinuit/inculpat, la ordin. Defaimarea este un capitol care nu-i prins in vreun manual alternativ, dar se preconizeaza a fi lege; poti denigra o natiune, iar daca suplinitoarea de la Sangeru zice ca ar pleca din toamna in Spania, la cules de capsuni, fiindca s-a saturat de salariul de mizerie din tara, este suspicionata de defaimare.
Cu dragostea, Cristi merge pana la abatie: „Indiferent ca-i minor sau major, se interzice intretinerea relatiilor sexuale intre profesori si elevi…” Frumos ! Dar o „Declaratie de dragoste” din „Ani de liceu, cu emotii la franceza” cum poate fi oprita ? Daca elevului i s-a pus pata pe profa’ de romana, si incepe extemporalul cu „Sunt tanar doamna si nu pot sa cred ca Adomnitei isi ascute gheara”, a chiflit-o ? Depinde. Graieste in textul de lege satiricul: „Prin denunt, pot fi sesizate organele competente”. Politia comunitara, rutiera, jandarmeria, cine ? In fine, cum baiatul asta marioneta este totusi om, inainte de a fi ministru, va ingadui ca o ea, Teorema de exemplu, sa fie a lui Menelau, Lemniscata – amanta lui Bernoulli iar, Tabelul sa ramana al lui Mendeleev (nicio aluzie la gay), spre a nu fi stricata ordinea in matematica sau chimie.
Fapt este ca nestiutorul de cate state membre are UE elaboreaza acum, cand trebuie sa reinceapa scoala, o teza, spre a mai da si el de stire ca exista. Nu-i vorba, unele scoli fi-vor inchise, elevii isi vor prelungi vacanta, ca-i frig si fondurile destinate construirii institutiilor de invatamant nici ca au fost cheltuite, dar ce importa ? Sa dea o lege, asta e tema din vacanta a ministrului. Baiatul asta, succesorul altor ministri care au jucat alba-neagra cu invatamantul, este un fel de fiul ploii. Sau, asortat climei, al lapovitei si ninsorii. E tern. Prin Teza pe care se pregateste s-o lanseze, nemultumeste si parintii, si elevii, si profesorii, si femeia de serviciu. Un Chiuariu, de exemplu, dincolo de teribilismele lui de legiuitor, a facut ceva bun pentru breasla: a dat banii judecatorilor castigati prin proces. Un Nicolaescu, alt satir de altfel, cel putin scriptic, mai vine cu un program de analize acolo, o amagire, nu conteaza, tine partea cuiva. Asta, in schimb, prin interzicerea de meditatii cu elevii, mai ca ar desfiinta, in ignoranta-i de politician, chiar Scoala de la Paltinis si ar fi in stare sa-l scoata pe Eminescu din programa, ca-i un love story acolo intre numitul Catalin, de la a VIII-a C si numita Catalina (a XII-a, seral), in care se interpune Luceafarul, un pezevenghi care vinde tigari elevilor la poarta scolii.
Avand mintea plata aidoma unui repetent de la un grup scolar industrial, cat de curand, despre Adomnitei se va vorbi ca despre un adverb circumstantial de timp. Nu e de nicio culoare, nu-i deloc. Este doar adverbul vremii si vremurilor, despre care, elevul destupat la minte zice, chit ca ofenseaza autoritatea: „Sunt tanar, si nu pot sa cred ca doar atat il duce mintea.”
