Nicoleta Dumitrescu
În vremuri care au reușit să tulbure atât de multe valorile și în care nimicul a fost urcat pe piedestaluri la care mulți se închină și se uită cu vădită admirație, pentru cei care consideră religia și biserica adevărate puncte de stabilitate s-a intrat, începând de ieri, în Săptămâna Patimilor. Este Săptămâna Mare, perioada considerată de creștini cea în care, cu rugăciune și post, pot găsi răgazul să trăiască zile mai încărcate de sens pentru ei înșiși, în care se poate face o analiză a propriului interior, a ceea ce s-a făcut bine sau rău, o punere în balanță a tot și toate și care poate fi considerată ca o spovedanie aparte rostită mai întâi în gând, în pregătirea spovedaniei rostite, cu voce șoptită, între zidurile unei biserici.
E mult zbucium în aceste zile, iar răgazurile puține de liniște care mai lasă să se audă cum clopotele cheamă credincioșii la Denii fac notă discordantă cu gălăgia acelora pentru care, indiferent de lună și de zi a săptămânii, anul 2024 este pentru ei, în primul rând, an electoral. Este vorba despre politicieni, mai ales despre cei din partidele care și-au pregătit deja candidații să-i arunce în lupta electorală, în condițiile în care, după cum se știe, anul acesta s-au concentrat toate rundele de alegeri. După cum s-a și văzut, deja, pe cât sunt mizele de mari, pe atât de mari sunt și orgoliile, cu greu putând fi ținute în frâu râca și aruncarea cu pietre, inclusiv în apele aparent liniștite, în ideea că micile răutăți forțate pot face ușor valuri, pentru câștig, firește! În aceste condiții, cu atât mai puțin, dinspre cei care deja au purces prin țară, dar și dincolo de ea, ca să adune voturi, săptămâna aceasta nu vor putea s-o considere drept una a… pătimirii pentru popor! Iar asta s-a văzut foarte bine, deja, un exemplu în acest sens fiind mai ales modul în care partidele mai degrabă au avut de pătimit de pe urma furtului, unele de altele, de primari și consilieri în funcție, pentru a-i trece pe listele proprii de candidați la alegerile locale din 9 iunie, care vor avea loc în același timp cu europarlamentarele.
Iar cum candidații vin la pachet și cu promisiunile, de prin sertare au fost scoase și vechile proiecte, în spranța că, poate, cine știe, vechile idei pot fi acum ceva mai credibile, neuitându-se însă ca, pe ici, pe colo, să mai fie adăugat și ceva în plus. Oricum, perioada de precampanie electorală a făcut dovada, cu vârf și îndesat, că unitate și echipă pot fi termeni cu mai multe înțelesuri și care pot fi însușite în mod separat, mai ales când la mijloc este interesul, de partid, evident. Dovadă că, atât la Capitală, cât și prin destule județe, cei care își împart acum puterea și vor s-o mențină și pe mai departe cu greu rezistă la șocuri, astfel că dacă azi reușesc să se țină încă de mână, creând împresia că pot fi o echipă, poimâne se ceartă și apoi merg pe drumuri diferite. Cum, însă, încălzirea a fost făcută, este de așteptat ca, în campania electorală, în goana de a câștiga sau recâștiga electorat, candidații să fie tentați să lupte cu toate armele, mai ales că și filele din calendar par că țin cu ei, vacanța din prima săptămână a lunii mai fiind considerată drept o gură de oxigen, în care să se pună la cale cum și în ce fel să se facă, timp de o lună, începând cu 10 mai, campania electorală. Pentru că de atunci vor bate tobele și vor suna trâmbițele promisiunilor, când, timp de o lună, așa cum se întâmplă o dată la patru ani, se vor deschide cuferele abundenței. Deja pensiile care ar fi trebuit distribuite pentru luna mai se dau mai drevreme, săptămâna aceasta și se dau asigurări că vor fi bani și pentru salarii…Deci, dinspre politicieni, pare că sunt dispuși la noi și noi sacrificii, pătimind de dragul poporului… Oare?
