Daca, in vara care a trecut, ne-am confruntat cu o seceta cumplita, daca iernile nu mai seamana cu cele de odinioara sau primavara, cand pomii sunt deja infloriti, avem parte, uneori, de multe grade sub zero, aceste anomalii au drept cauza si defrisarea, intr-un mod criminal, a padurilor, fara ca aceia care sunt vinovati sa infunde puscariile. Asa se explica de ce, potrivit datelor statistice, fondul forestier al Romaniei mai masoara doar circa 6,5 milioane de hectare, din care suprafata ocupata exclusiv de paduri totalizeaza 6,3 milioane de hectare. Din acest punct de vedere, Romania ocupa locul al XIII-lea in Europa, cu un procent al suprafetelor impadurite de 26 la suta, sub media europeana, care este de 28,6 la suta. Alte tari cu conditii de relief si clima similare inregistreaza procente mult mai ridicate, cum ar fi Austria – unde padurile ocupa 38 la suta din suprafata totala, Cehia si Slovacia – 34,7 la suta, Bulgaria – 32,5 la suta. Daca raportam suprafata impadurita la numarul de locuitori, atunci tara noastra figureaza pe locul al X-lea in Europa, cu 0,33 hectare de padure/locuitor, in frunte situandu-se Finlanda – 4,66 hectare/locuitor, Suedia – 2,88 hec-tare/locuitor si Norvegia – 2,32 hectare/locuitor.
Pentru a repara ce se mai poate repara, Ministerul Mediului a lansat, in parteneriat cu o cunoscuta firma producatoare de autovehicule, proiectul „O masina vanduta, un copac plantat”, actiune prin care urmeaza a fi plantati peste 55.000 de salcami, plopi, frasini si alte specii de arbori, cu precadere in zonele in care eroziunile solului au lasat, deja, urme adanci. „Chiar daca problema impaduririlor nu intra in atributiunile directe ale ministerului nostru, trebuie sa contribuim si noi la gasirea unor solutii institutionale, dar si practice, impreuna cu colegii de la Ministerul Agriculturii sau de la Romsilva, dar si cu alti parteneri, din mediul de afaceri sau din societatea civila”, a declarat ministrul Attila Korodi.
C. DUMITRU
