Desenele lui Grigorescu s-ar putea intoarce in patrimoniul Campinei la Sfantu’ Asteapta
La inceputul lunii martie, conducerea administratiei campinene desfacea sticlele cu sampanie, pentru a sarbatori o decizie finala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (I.C.C.J.). Prin aceasta, i se dadea dreptul municipalitatii sa reintre in posesia celor 202 desene si schite semnate de Nicolae Grigorescu, pe care Primaria Campina le cumparase, in 1939, de la fiul marelui pictor. Desenele ajunsesera, dupa razboi, in custodia Muzeului National de Arta (MNA), iar pentru recuperarea lor municipalitatea campineana s-a judecat cinci ani cu conducerea acestei institutii, recunoscuta deja prin incapatanarea cu care se opune retrocedarii pieselor aflate in posesia muzeului, dar nu si in proprietatea acestuia. Juristii MNA au apelat la toate caile extrordinare de atac posibile, folosindu-se de tot felul de tertipuri juridice, pentru a impiedica reintoarcerea celor 202 desene si schite, valorand aproximativ un milion de euro, la Primaria Campina. In primavara, dupa decizia finala a I.C.C.J., consilierul juridic Iulian Anton, seful Serviciului Juridic din cadrul executivului local, declara: ”Vom trece la procedurile administrative de recuperare a acestor opere de arta. Poate ca si cei de la MNA vor intelege ca nu mai au nicio sansa. Daca vor taragana lucrurile, se va ajunge la executare silita”. Se pare ca temerea acestuia nu a fost fara temei, pentru ca nici in ziua de azi MNA nu are de gand sa inapoieze Campinei operele grigoresciene, masura asupra careia s-a pronuntat, fara echivoc, cea mai inalta instanta de judecata din Romania. Recent, primarul Horia Tiseanu si secretarul municipiului Paul Moldoveanu au fost la Bucuresti ca sa discute cu conducerea MNA procedurile de urmat pentru intoarcerea operelor ”pictorului national” la adevaratul proprietar. Au fost primiti cu multa raceala, nu de catre doamna director (care, intamplator sau nu, era foarte ocupata), ci de catre un muzeograf si un avocat care reprezinta interesele muzeului. ”Ne-am dus acolo sa propunem un schimb MNA, si anume ca dansii sa pastreze cele 202 desene si schite, iar, in schimbul lor, sa ne cedeze cateva picturi ale lui Grigorescu. Am dorit acest schimb, pentru ca desenele res-pective nu pot fi expuse permanent, ci numai temporar, pe o perioada de maximum 10 zile, intrucat sunt foarte fragile la lumina zilei, care le poate deteriora usor. De aceea am fi fost multumiti daca MNA ne-ar fi dat, la schimb, niste picturi care sa reziste mai bine intr-un muzeu campinean. Din pacate, toate incercarile noastre de a gasi o solutie la aceasta problema nu au avut ecou. Ni s-a spus ca nu se poate face acest schimb intre MNA si Primarie, deoarece nu exista cadrul legal pentru aceasta. Noi credem ca exista cadrul legal, prevazut chiar prin Legea nr.215 a administratiei publice locale, care ne permite sa facem orice schimb de bunuri mobile si imobile. Dumnealor, daca ar fi vrut, ar fi putut gasi usor un temei legal. Ni s-a mai spus ca nu se poate face acest schimb cu o primarie, ci numai cu o institutie muzeala. Atunci, am propus sa se faca acest schimb fie cu Muzeul «B.P. Hasdeu», fie cu Muzeul «Nicolae Grigorescu» (vezi foto), iar Primaria sa fie un intermediar. Adica picturile cerute de noi sa fie cedate unui muzeu local, dar proprietarul lor sa fie Primaria. Am avut in vedere ca o institutie muzeala poate oferi conditii standard de expunere. Niciuna dintre propunerile noastre nu a fost acceptata. Culmea, ni s-a spus chiar ca sentinta noastra judecatoreasca trebuia executata mai demult, uitandu-se faptul ca insasi conducerea MNA a impiedicat executarea prin declararea unei cereri de revizuire a hotararii instantei”, a declarat presei, zilele trecute, edilul-sef al municipiului. Dupa tratamentul la care au fost supusi reprezentantii administratiei locale la sediul MNA, este clar ca muzeul bucurestean va tine, cu dintii, de lucrarile pe care le are in custodie. De aceea, municipalitatea campineana s-a adresat unui executor judecatoresc, pentru obtinerea celor 202 desene si schite, pe care este hotarata sa le depoziteze intr-o locatie corespunzatoare, urmand a le expune, periodic, publicului campinean, in asa fel incat ele sa nu sufere nici cea mai mica deteriorare.
Adrian BRAD
