La CNSAS au fost audiati inalti ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane. Ieri dimineata a venit randul Inalt Prea Sfintitului Andrei Andreicut, Arhiepiscop de Alba, sa fie audiat de membrii Colegiului.
La iesirea de la audieri, inaltul prelat a declarat ca nu a colaborat cu Securitatea si ca a fost in permanenta “tracasat” si “haituit” de securisti in perioada comunista. Andreicut le-a daruit ziaristilor o carte scrisa de el, intitulata “S-au risipit facatorii de basme – amintiri care dor”, in paginile careia Arhiepiscopul scrie ca nu a colaborat cu Securitatea inainte de 1990.
Andrei Andreicut a recunoscut anul trecut, dupa unele dezvaluiri publicate in ziarele locale privind o presupusa colaborare a sa cu Securitatea, ca a semnat un angajament cu politia politica inainte de 1989, insa a sustinut ca nu a turnat niciodata pe cineva si nici nu ar fi putut face rau cuiva.
Numele Arhiepiscopului de Alba a fost vehiculat, alaturi de cele ale mitropolitilor Daniel si Teofan, printre posibilii candidati desemnati de Sfantul Sinod pentru a ocupa scaunul patriarhal, ramas vacant dupa decesul Preafericitului Parinte Teoctist.
Arhiepiscopul de Alba nu este singurul inalt ierarh chemat la audieri de CNSAS. Dintre cei 47 de membri ai Sfantului Sinod, Colegiul a decis sa verifice trecutul a 26 – episcopi, arhiepiscopi si mitropoliti, in ordinea importantei. Sapte prelati au primit verdict de necolaborare cu politia politica, insa numele lor nu au fost date publicitatii.
Primul verdict de colaborare a venit saptamana trecuta, cand Colegiul a stabilit ca Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, ar fi facut politie politica. Acesta marturisise, insa, public, inca de la inceputul anului 1990, ca a colaborat cu Securitatea.
Pe masa CNSAS se mai afla dosarele lui Bartolomeu Anania, mitropolitul Clujului, Gherasim, episcopul Ramnicului si Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, ierarhi care au recunoscut deja colaborarea.
Surse din Colegiu sustin ca si arhiepiscopul Pimen, al Sucevei si Radautilor, are dosar de securitate, urmand ca in aceasta saptamana sa fie si el chemat la audieri.
Verificarile CNSAS au fost initiate la cererea societatii civile si preced alegerile pentru scaunul patriarhal, ce vor avea loc pe 12 septembrie.
Mircea Dinescu, membru al Colegiului, a afirmat recent ca “exista cel putin 3-4 ierarhi despre care se stie ca au colaborat cu Securitatea” si ca printre cei vizati s-ar afla si persoane care candideaza la functia de Patriarh al BOR.
Potrivit lui Mircea Dinescu, unora dintre prelatii care au colaborat cu fostele servicii de informatii “li s-au ars dosarele pentru a fi conspirati pe 23 decembrie 1989”, iar Securitatea “le-a mai periat o data in 1990”.
La randul sau, premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat ca va cere CSAT o ancheta privind disparitia unor dosare de colaboratori ai securitatii, dupa ce mai multi membri ai Colegiului, dar si istorici au avertizat, in ultimele luni, ca o parte dintre dosarele colaboratorilor fostei politii politice ar fi disparut.
Constantin Ticu Dumitrescu a anuntat ieri ca urmatoarea sedinta a Colegiului CNSAS va avea loc pe 6 septembrie, si nu pe 11, cum fusese stabilit initial.
IPS Bartolomeu refuza “invitatia”
Mitropolitul Clujului acuza CNSAS ca se comporta ca tortionarii Securitatii, convocandu-l la data fixa si la ora precisa ca si cum ar putea sa il scoata din celula oricand. Cam asa s-ar putea rezuma comunicatul in care mitropolitul Clujului, Bartolomeu (in foto), l-a remis presei ieri explicand de ce nu se prezinta la chemarea Colegiului pentru Studierea Arhivelor Securitatii sub banuiala ca ar fi facut politie politica. “Ca fost detinut politic, refuz sa cred ca «invitatia» CNSAS, care, practic, il someaza pe un om cu numeroase raspunderi publice sa se prezinte de urgenta pentru «audiere» la data precisa si ora fixa, poarta in ea rezonanta sinistrelor vremuri cand puteam fi scos din celula oricand, ziua sau noaptea, si purtat prin bezna ochelarilor negri spre a fi audiat de catre anchetatorii Securitatii”, a declarat IPS Bartolomeu. Mitropolitul Clujului a subliniat ca invitatia sa la sediul CNSAS si intreg demersul acestei institutii apartin de fapt unui ONG, care se face vinovat de “inadmisibile imixtiuni in treburile interne ale unei institutii autonome”.
