„Micul Trianon” – o «nebuloasa» intre Ministerul Culturii si Primaria Floresti

Daca ar sti francofonii care se vor reuni in Capitala, in aceasta saptamana, ca la o jumatate de ora de mers cu masina fata de Bucuresti ar da cu ochii de o miniatura a Trianonului din Franta, precis ar da o fuga pana la Floresti. Privelistea, insa, i-ar dezamagi total. In comparatie cu cel din Franta, replica prahoveana a „Micului Trianon ” este, acum, o ruina. Si mai trist de atat, cea mai mare parte a spatiului verde care-l inconjoara – aproximativ 60 de hectare (din suprafata totala de 150 de hectare) – este izlaz comunal.
***
Castelul de la Floresti a fost construit de catre Gheorghe Grigore Cantacuzino pentru nepoata sa, Alice, fata celui de-al treilea fiu al sau – Mihail Grigore Cantacuzino. Incepand cu anul 1911, constructia a fost realizata de mesteri francezi, dominante fiind elementele rococo si renascentiste. Biciuite de intemperii si vandalizate de hoti, zidurile palatului mai tradeaza, chiar si acum, opulenta de odinioara. Pe seama constructiei au circulat multe legende, una dintre ele fiind aceea ca imensa cladire ar fi avut 365 de camere, cate una pentru fiecare zi a anului. Cert este ca, dupa ce acoperisul s-a distrus in timpul primului razboi mondial, treptat-treptat, palatul s-a transformat intr-o ruina.
* * *
Ce au de gand autoritatile locale astfel incat aceasta bucatica de istorie sa nu se degradeze mai mult? Grigore Craciun – viceprimarul comunei sustine ca „Micul Trianon inca mai este o nebuloasa intre Ministerul Culturii si Primaria Floresti. Edificiul este trecut pe lista monumentelor istorice si nu se poate interveni in niciun fel fara aprobari de la Bucuresti. Singurul lucru pe care noi, pe plan local, l-am putut face, este asigurarea pazei si a iluminatului, pentru a se evita furturile. Ca sa se puna in valoare ceea ce a mai ramas din constructie, bineinteles cu toate aprobarile de rigoare, suntem dispusi la orice colaborare. Ce-i drept, au mai fost pe aici niste investitori straini care voiau sa realizeze un teren de golf, insa, n-au mai dat niciun semn de viata“. Totodata, viceprimarul recunoaste ca suprafata cea mai mare – 60 de hectare – a devenit locul de pascut al vacilor. Insa, in opinia acestuia, oful cel mare nu-i acesta, ci alte aproximativ 40 de hectare de padure care au devenit un adevarat magnet pentru hoti. „Cei de la Ocolul Silvic uita sa-si mai trimita oamenii pe aici. Padurarul da foarte rar prin acest loc. Culmea este ca atunci cand politistii comunitari prind pe cate cineva la furat de lemne, tot pe ei, cei din domeniul silvic, trebuie sa-i chemam” a mai mentionat viceprimarul.
N. DUMITRESCU