Nicoleta Dumitrescu

 

Oficial, campania de vaccinare anticovid a început în România pe 27 decembrie 2020, însă, de la o zi la alta apar tot mai multe exemple că nenumărate situații nu au fost luate în calcul, că mai este ceva de făcut, că mai trebuie adăugat ceva. Având în vedere că este o situație cu care nicio țară din lume nu s-a mai confruntat până acum, dat fiind faptul că pandemia n-a ratat, când s-a instalat, nicio parte a globului, teoretic, era firesc ca în România să existe sincope, lipsuri, peticeli, amânări.

Numai că, dincolo de tot și de toate, ceea ce le lipsește oficialilor din România este asumarea. Asumarea atât a ceea ce s-a hotărât să se facă dar, mai ales, a ceea ce nu s-a reușit să se facă. Iar motivele pentru care nu s-a reușit și încă nu se reușește să se facă tot ce trebuie sunt multe. Extrem de multe. Iar pe această listă pot fi trecute: neștiința, nesiguranța, neîncrederea, instabilitatea, lipsurile – mai ales lipsa banilor, datul cu părerea, politicul… Și ar mai fi multe altele, cu siguranță, ritmul desfășurării etapelor de vaccinare împotriva noului virus scoțând la iveală noi și noi probleme.
Dacă însă ar exista mai multă asumare, cu totul altfel ar fi situația, dar și realitatea din această țară. Iar asumarea înseamnă să fii mai întâi sincer cu ceea ce există în momentul de față și apoi și cu ce poți să faci. Deși se anticipa încă de anul trecut, la început de stare de alertă, că și în România va exista posibilitatea vaccinării la scară largă, evident pe etape, situația de acum confirmă că organizarea acestei campanii de vaccinare are încă multe lipsuri. Iar asta se întâmplă din cauza faptului că planurile puse pe hârtie, de cele mai multe ori din birourile de la București, nu bat și cu realitatea din teritoriu. Dovadă că, în momentul de față, pe hârtie sunt multe centre de vaccinare în diferite spații, dar acestea nu sunt deschise pentru că nu au toate aprobările date.
Cu ceva vreme în urmă, primarii, inclusiv cei din municipiile reședință de județ, se revoltaseră pe miniștrii angrenați în procesul de gestionare a pandemiei din România că nu au prevăzut și banii necesari pentru amenajarea acestor centre de vaccinare, sarcină care a picat, așa cum se întâmplă de fiecare dată, pe spinarea autorităților locale. Inițial, s-a considerat că este o idee salvatoare ca aceste centre să funcționeze inclusiv în sălile de sport, însă nimeni nu a mai luat în calcul și faptul că pentru a desfășura un act medical este nevoie, cel puțin pe hârtie, de schimbarea destinației. Pe de altă parte, un alt lucru care nu a fost luat în calcul este și acela că aceste săli de sport aparțin de unitățile școlare, ceea ce înseamnă că, automat, când elevii vor relua cursurile în formă fizică nu vor mai avea parte nici de ore de sport, asta în ciuda faptului că noul ministru de resort sugera că ar fi bine ca ziua de școală să înceapă chiar cu o oră de înviorare fizică! Evident, în condiții de pandemie, sănătatea trebuie pusă pe primul loc, însă dacă această organizare s-ar fi făcut cu mai multă asumare din partea tuturor acelora care și-au dat cu părerea cam cum ar trebuie să se desfășoare etapele vaccinări, cu totul altfel ar fi stat situația în momentul de față. Or, în momentul de față se constată că de la o zi la alta au fost omise de pe lista beneficiarilor care ar trebui imunizați diferite categorii de persoane, mai ales dintre cele cu diverse afecțiuni. Iar pe de altă parte, centrele de vaccinare contabilizate doar pe hârtie au făcut ca să nu mai fie disponibile nici locuri pentru vaccinare, în contextul în care populația chiar dorește să se programeze pentru a se imuniza. În aceste condiții, sunt destui cei care spun că aceste situații pot fi tipice doar pentru România, întrucât cei în mâna cărora stau deciziile nu-și asumă deopotrivă și greșelile, considerând că se pot face reparații din mers.
În alte părți ale lumii sunt însă exemple de asumare, iar ultimul a venit tocmai din îndepărtata Mongolie. După ce o femeie cu COVID-19, care abia născuse, a fost dusă la spital prin frig, la minus 20 de grade, premierul din această țară și-a dat demisia. Acesta a declarat că, întrucât s-a comis o eroare în ceea ce privește transportul pacientei, care era încălțată cu papuci din plastic deși era foarte frig, și-a asumat responsabilitatea acestei greșeli și a decis să demisioneze. În România, cu siguranță n-ar merge lucrurile mai bine dacă s-ar consemna și ceva demisii de pe la Palatul Victoria, întrucât s-a văzut cum stă treaba și cu numirea pe funcții,mai ales când la mijloc este politica, însă dacă ar exista mai multă asumare, atunci alta ar fi situația în momentul de față!