În rândul persoanelor care suferă de tulburări depresive majore există anumite diferenţe, la nivelul schimbărilor ce au loc asupra genelor ADN, în funcţie de sexul persoanei în cauză, potrivit unui studiu efectuat recent de cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh şi Centrul de Dependenţă şi Sănătate Mintală din Toronto. Constatările, publicate în revista de specialitate „Biological Psychiatry,” indică o patologie distinctă între bărbaţi şi femei atunci când vine vorba despre depresie, ceea ce sugerează nevoia dezvoltării tratamentelor personalizate în funcţie de sex pentru toate tipurile de depresie, informează elsevier.com,preluat de Hotnews.ro.
„Această cercetare este deosebit de importantă, întrucât evidenţiază mecanismele moleculare divergente ce contribuie la apariţia depresiei în rândul adulţilor, bărbaţilor şi femeilor deopotrivă. Studiul contestă presupunerea că un diagnostic similar între bărbaţi şi femei ar putea manifesta schimbări biologice similare, aşa cum se presupunea anterior,” declară Dr. John Krystal, editor al jurnalului „Biological Psychiatry.”
„Aceasta este prima dată când cercetătorii raportează o patologie unică opusă între bărbaţi şi femei. Deşi timp de decenii au fost studiate îndeaproape schimbările neuronale ce au loc în cazul persoanelor ce suferă de depresie, multe dintre aceste cercetări au fost efectuate, în mare parte, pe persoanele de sex masculin,” declară Dr. Marianne Seney, autoarea principală a studiului, cercetătoare în cadrul Universităţii din Pittsburgh. Acest lucru s-a întâmplat chiar în ciuda diferenţelor declanşării tulburării depresive majore la bărbaţi şi femei, ce constau în faptul că femeile sunt de două ori mai predispuse pentru a fi diagnosticate cu depresie majoră, având parte şi de un grad avansat de severitate a bolii, precum şi de diferite tipuri de simptome, prin comparaţie cu bărbaţii. Pentru a ajunge la noile constatări, cercetătorii au combinat opt seturi de date medicale, colectate pe parcursul efectuării studiilor anterioare, ce au fost supuse unei meta-analize. Este vorba, mai exact, despre analiza nivelului de exprimare al genelor, ce indică nivelul de proteine generat de organism la nivelul ţesutului cerebral, observat postmortem, în rândul a 50 de persoane, dintre care 26 de bărbaţi şi 24 de femei. Majoritatea genelor ce prezentau expresii modificate au fost diferite între femei şi bărbaţi. Femeile au prezentat o expresie accentuată a genelor ce afectează funcţia sinapsei, în timp ce această expresie a fost mai puţin prezentă la bărbaţi.
De asemenea, femeile au înregistrat scăderi ale genelor ce afectează funcţiile imune, în timp ce la bărbaţi expresia acestor gene a fost mai pronunţată. Analiza de specialitate a inclus trei regiuni diferite ale creierului ce reglează starea de spirit şi care sunt disfuncţionale în rândul persoanelor ce suferă de tulburări de depresie majoră: cortexul cingular anterior; cortexul prefrontal dorsolateral; amigdala. Diferenţele observate de cercetători în rândul femeilor şi bărbaţilor ce suferiseră de depresie au fost prezente în toate regiunile creierului. În timp ce la bărbaţi a crescut expresia unei gene într-o anumită regiune, la femei expresia genelor a fost diametral opusă. Întrucât studiul de faţă a fost realizat pe ţesutul cerebral postmortem, efectul semnelor moleculare specifice tulburării de depresie majoră nu au putut fi studiate amănunţit. Cu toate acestea, noile constatări susţin patologia specifică sexului pentru manifestarea acestei tulburări.
„Aceste rezultate au implicaţii deosebit de importante pentru dezvoltarea de tratamente personalizate şi sugerează că abordarea acestei afecţiuni mintale trebuie să difere în funcţie de sex, aşa încât să suprime funcţiile imune la bărbaţi sau să stimuleze aceste funcţii la femei,” conchide Dr. Seney.
