În timp ce alăptarea îi ajută pe nou-născuţi în lupta împotriva infecţiilor, iar pe cei care s-au născut prematur îi face mai puternici, impactul alăptării pe termen lung este mai puţin benefic, constata cercetătorii unui nou studiu publicat în revistă “Pediatrics”, contrar opiniei larg răspândite în rândul mamelor, scrie cnn.com, preluat de MedLive.ro. Este vorba despre impactul redus asupra comportamentului şi a dezvoltării cognitive pe termen-lung, arata studiu estecturat pe 7.478 de copii irlandezi născuţi la termen, ce au fost evaluaţi începând cu vârsta de nouă luni şi până la cinci ani. Pentru a realiza această cercetare, oamenii de ştiinţă au rugat părinţii copiilor participanţi la studiu să completeze chestionare de evaluare a abilitaţilor de vocabular şi de rezolvare a problemelor în rândul celor mici, la vârsta de trei şi cinci ani, pentru a evalua atât nivelul cognitiv, cât şi comportamentul acestora. În urma sondajelor de opinie efectuate în rândul părinţilor, oamenii de ştiinţă au descoperit că nou-născuţii care au fost alăptaţi timp de şase luni sau mai mult au avut o rata mai mică de hiperactivitate şi abilităţi mai dezvoltate în rezolvarea problemelor la vârsta de trei ani, însă la vârsta de cinci ani diferenţele între aceştia şi restul copiilor au fost neglijabile. “Sunt de părere că rezultatele studiului se încadrează bine în literatură de specialitate, iar beneficiile pe termen lung ale alăptării sunt mai degrabă inexistente, decât mici, dacă luăm în considerare, în mod corespunzător, variabilele implicate,” a declarat Dr. Brooke Orosz, profesor de matematică la Colegiul Essex County, care nu a luat parte la studiu. Dr. Orosz este de părere că, deşi studiul nu a luat în considerare IQ-ul matern, a fost capabil să ţină cont de nivelul de educaţie şi de venit al familiilor participanţilor – indicatori importanţi pentru acurateţea rezultatelor. Precum multe alte studii efectuate pe această temă, studiul de faţă asociază alăptarea cu beneficiile pe termen lung pentru nou-născuţi, însă odată ce factorii socio-economici sunt luaţi în considerare – precum educaţia şi veniturile – diferenţele dintre copiii care au fost alăptaţi şi cei care nu au fost alăptaţi sunt neglijabile. “Forma simplă a întrebării la care se reduce cercetarea este următoarea: sunt copiii alăptaţi mai sănătoşi decât cei care nu au fost alăptaţi? Iar răspunsul este, în mod clar, “Da”. Însă forma dificilă a întrebării este următoarea: este laptele matern factorul care îmbunătăţeşte abilităţile cognitive sau alţi factori sunt responsabili pentru această diferenţă – precum veniturile şi educaţia părinţilor?,” adăugă Dr. Brooke Orosz. În timp ce pentru viitoarele mame problema se pune cu privire la posibilitatea alăptării, Nancy Hurst, directoarea institutului Women’s Support Services din cadrul Texas Children’s Hospital Pavilion for Women afirma că, deşi alăptarea are o serie de beneficii, cheia o reprezintă cultivarea relaţiei dintre mamă şi copil. “Trebuie să ne bucurăm din plin de această relaţie şi să o fructificăm, chiar dacă uneori alăptarea nu este posibilă,” a mai declarat aceasta.
Viitoarele mame trebuie să citească literatură de specialitate şi să înţeleagă care sunt aspectele ce trebuie luate în considerare atunci când vine vorba despre alăptat, mai adăugă Dr. Orosz.
