Pomenirea Sf. Mc. Lucian
Luchian (Lucian) era fiu de parinti bine-credinciosi. Dupa moartea parintilor, el si-a impartit averea la saraci si s-a nevoit cu citirea dumnezeiestilor Scripturi. A atras pe multi iudei si elini la credinta in Hristos si a lasat bisericii nicomidenilor o carte scrisa in trei stalpi care cuprindea tot Testamentul Vechi si Nou. Afland de Lucian si rusinandu-se a-l vedea la fata, ca nu cumva prin puterea cuvantului lui sa se defaimeze, guvernatorul pagan Maximian a grait cu acesta de dupa o perdea, si cunoscand nemutarea gandului lui de la Hristos, l-a osandit la inchisoare si foame indelungata. Si, astfel, dupa multe zile in care nici nu a mancat, nici nu a baut ceva, sfantul s-a savarsit in inchisoare. Si din porunca guvernatorului, trupul lui a fost aruncat in mare, insa din voia lui Dumnezeu un delfin l-a scos la uscat, tinandu-l pe umeri.
