După ce, recent, aproximativ 27.000 de litri de apă îmbuteliată au fost retraşi de la comercializare de pe rafturile magazinelor, în 30 de judeţe din ţară, deoarece în probele recoltate au fost descoperite bacterii rezistente la antibiotice şi nitraţi peste limita admisă, controale privind modul în care se respectă prevederile legale la vânzarea apei minerale sau de masă au fost realizate şi la operatorii economici din judeţul nostru. Rezultatele controlului au scos la iveală faptul că, cel puţin deocamdată, Prahova a fost ocolită de astfel de deficienţe grave. ,,Faţă de alţi ani, nu au fost descoperite probleme deosebite. Nu s-a depistat apă depozitată direct în soare sau apă care să conţină nitraţi peste limita admisă. Însă asta nu înseamnă că ne vom opri aici cu verificările. Operatorii economici trebuie să ştie că vom continua acţiunile de control şi în perioada următoare’’, ne-a precizat Alexandru Cârdei, comisar în cadrul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Prahova. Dintre cei 15 operatori controlaţi (83.324 de litri de apă) s-au dat două sancţiuni : un avertisment şi o amendă contravenţională în valoare de 5000 de lei. Amenda a fost dată unui distribuitor din Ploieşti care aducea apă minerală din Bulgaria, pe eticheta căreia scria că este certificată Larex, dar care în realitate nu era. De asemenea, tot din acest motiv, cei 540 de litri de apă minerală vândută în supermarketuri au fost retraşi de la comercializare. O altă neregulă a fost constatată la apa minerală Carpatina, care potrivit informaţiilor de pe etichetă ,,conţine zero nitraţi’’. ,,Aşa ceva este cu semnul întrebării. De aceea, am luat probe şi le-am dus la analiză pentru a vedea dacă într-adevăr nu conţine nitraţi. Deocamdată, nu au venit rezultatele acestora’’, ne-a mai precizat interlocutorul nostru. Pentru cei care nu cunosc, concentraţia maximă admisă de nitriţi şi nitraţi este de 10 mg/l pentru sugari şi de 50 mg/l pentru adulţi. Dacă în cazul adulţilor depăşirea acestei limite generează greaţă şi dureri abdominale, în cazul sugarilor situaţia poate fi dramatică. Atunci când mamele fierb apa pentru a prepara laptele praf pe care îl consumă bebeluşii, nitriţii şi nitraţii pot deveni foarte periculoşi şi pot cauza chiar decesul acestora.
Apa minerală versus apă de masă sau de izvor
Principala diferenţă între apa minerală, de masă sau de izvor este legată de zona de provenienţă. Astfel, apa de izvor este o apă extrasă dintr-o zonă curată, suficient filtrată pentru a o face potabilă, dar sensibilă la modificările climatice şi la poluarea de la suprafaţă. Mai ales în cazul apelor de şes sau de deal, perioadele ploioase sau dimpotrivă, secetoase, pot afecta conţinutul de minerale şi microorganisme al apei, astfel încât, uneori, apa îşi poate pierde potabilitatea. Apa de masă poate fi o apă de fântână ce provine dintr-un acvifer (acumulare de apă în subteran la mică adâncime) în urma forării stratului permeabil, sau adusă la suprafaţă prin altă metodă de extragere. De asemenea, apa de masă poate fi o apă arteziană ce provine dintr-un izvor sau dintr-un acvifer sub presiune, deschis prin foraj, nivelul apei de izvor aflându-se deasupra nivelului superior al acviferului. Ca şi apa de izvor, apa de masă poate fi afectată de ceea ce se întâmplă la suprafaţă: ploi, secetă, deversări etc. Apa minerală naturală (carbonatată sau necarbonatată), spre deosebire de celelalte tipuri de apă, este extrasă din surse subterane, recunoscute şi avizate, iar originea sa controlată asigură stabilitatea, temperatura şi conţinutul de săruri minerale constante, indiferent de condiţiile climaterice de la suprafaţă, protejând-o de toate riscurile de poluare. Apa minerală naturală are un conţinut specific de săruri minerale dizolvate, oligoelemente sau alţi constituenţi, cu efecte benefice asupra sănătăţii.
C.D.
