Spitalele publice vor putea organiza clinici sau secţii private în care să lucreze medicii după programul de la stat
Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică câteva importante proiecte de acte normative – cele mai multe fiind proiecte pilot – privind salarizarea cadrelor medicale, răspunderea civilă (malpraxis), statutul spitalelor şi pachetele de servicii medicale de bază, toate vizând reforma în Sănătate. Proiectul de lege privind salarizarea cadrelor medicale are ca scop creşterea veniturilor medicilor şi stoparea exodului acestora. Proiectul pleacă de la principiul că într-o unitate sanitară singurii care aduc venituri în urma serviciilor realizate sunt medicii.
Astfel, potrivit acestui proiect, spitalele publice vor putea organiza clinici sau secţii private în care medicii să poată lucra după programul de lucru din unitatea de stat.
„În prezent există o grilă de salarizare bugetară în care este inclusă şi prestaţia medicului. În proiectul pilot al legii, vom scoate medicul din statutul bugetar şi îi vom oferi mai multe variante de lucru. Dacă optează să rămână în unitatea sanitară de stat şi să muncească normă întregă, atunci va avea posibilitatea, după orele de program, să realizeze consultaţii private sau într-o cotă parte privată dintr-o secţie a spitalului public. În acest fel, medicul va avea posibilitatea să realizeze venituri suplimentare în condiţii optime de timp şi confort”, a precizat ministrul Eugen Nicolăescu, potrivit unui comunicat de presă. Din suma încasată de către medic în urma consultaţiilor private, 60% va rămâne acestuia, 30% va reveni echipei medicale, iar 10%, spitalului, a mai spus ministrul de resort, precizând că numărul paturilor private nu va putea depăşi 20% din totalul celor publice. Cetăţenii vor putea achita serviciile private ale medicilor din asigurările private încheiate sau plătind tarifele stabilite prin normele la lege. În ceea ce priveşte modificarea statutului spitalelor, conform proiectului pilot, acestea se vor împărţi în două categorii, unele de interes naţional (spitalele regionale de urgenţă, spitalele judeţene de urgenţă şi institutele) şi spitalele de interes local (spitalele municipale şi cele orăşeneşti). În acest sens, vor fi alese 12 unităţi medicale pentru implementarea proiectului pilot, pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea printr-o hotărâre. Principala modificare în proiectul răspunderii civile este instituirea obligatorie a unei proceduri care să aducă pe primul plan soluţionarea amiabilă a litigiului, prin negociere directă între asigurat, asigurator şi pacient. De asemenea, li se oferă şi medicilor o protecţie reală din partea asiguratorilor în cazurile de malpraxis, ei fiind asiguraţi atât pentru daune materiale, cât şi morale. Totodată, în proiect a fost introdusă şi clauza de anterioritate, astfel încât medicul să fie asigurat pentru incidente petrecute cu până la trei ani înaintea încheierii contractului de asigurare. În privinţa definirii pachetului de servicii medicale de bază, acesta va urmări câteva principii, şi anume extinderea accesului populaţiei la servicii sanitare de bază, incluzând aici şi asiguraţi şi neasiguraţi, accentul fiiind pus pe prevenţie, dar şi pe eficacitate şi posteficacitate. Pachetul de bază va conţine servicii preventive, adică un set de servicii de evaluare a riscurilor de boală şi servicii de consiliere pentru a putea controla aceste riscuri; servicii de urgenţă (în cadrul ambulanţei, serviciului SMURD, Centrelor de Permanenţă şi al Unităţilor – Compartimentelor de Primiri Urgenţe); programe de sănătate, urmând a se asigura acces în totalitate pentru programele care se adresează principalelor probleme de sănătate ale populaţei: cancer, diabet, boli cardiovasculare/neurovasculare, transplant, boli rare etc. Faţă de toate aceste propuneri legislative, am cerut un punct de vedere şi din partea reprezentanţilor Colegiului Medicilor Prahova.
,,Pot să vă spun că încă nu am studiat în detaliu proiectele amintite, dar de pildă în privinţa legii salarizării se poate spune că ministerul a ţinut cont de doleanţele noastre, cel puţin în unele privinţe. E important ca statutul unui medic să fie acela de liber profesionist şi nu de funcţionar public, şi prin urmare să poată lucra atât în sistemul public, cât şi în cel privat fără să fie constrâns în acest sens. Toate doleanţele noastre s-au negociat îndelung cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi ne dorim să se ţină cont de acestea’’, ne-a declarat Simona Schnelbach, preşedintele CM Prahova.
C.D.
