LA sfârşitul săptămânii trecute, peste 15.000 de maghiari din ţară şi din Ungaria au mers în pelerinaj la „Graniţa de o mie de ani”, fostul hotar al Imperiului Austro-Ungar din comuna Ghimeş-Făget (Bacău), între aceştia aflându-se şi un bărbat de 94 de ani din Budapesta, care se autointitulează „copilul Trianonului”. „Eu sunt din Budapesta şi m-am născut odată cu Trianonul, sunt copilul Trianonului. Am venit să mai văd această zonă care, înainte de 1920, era teritoriul nostru, deci era unul adevărat unguresc şi am un sentiment neplăcut. Acum este stăpânită de alţii, cu toate că taţii noştri nu au pierdut războiul, au fost învingători. Dar nemernicia Marilor Puteri i-a determinat pe taţii noştri să depună armele în Italia, în Iugoslavia, ca să poată distruge Ungaria”, a spus Major Lajos, un bărbat în vârstă de 94 de ani, din Budapesta, venit în pelerinaj în localitatea Ghimeş-Făget, în judeţul Bacău. Ajutat de pelerinii mai tineri, Major Lajos a urcat treptele abrupte spre ruinele Cetăţii Rakoczi, care a îndeplinit, până în 1920, atât un rol militar, cât şi unul economic, fiind un punct de colectare a vămii. Ruinele Cetăţii Rakoczi atrag pelerinii din Ungaria care vizitează, an de an, cea mai estică dintre graniţele fostului imperiu. Etnici maghiari din ţară şi din Ungaria au mers în pelerinaj, duminică, la fostul hotar al Imperiului Austro-Ungar din comuna Ghimeş-Făget, denumit de maghiari „Graniţa de o mie de ani”. Pelerinii din Ungaria au sosit în localitate cu trenurile „Expresul de Şumuleu”, „Rapidul Secuiesc” şi „Rapidul Secuiesc istoric”, precum şi cu zeci de autocare, ei fiind întâmpinaţi de localnici în costume populare ceangăieşti. De la gară, aceştia s-au alăturat localnicilor şi, după un drum de aproape doi kilometri parcurs pe jos, au sosit la ruinele Cetăţii Rakoczi. În apropierea acestora, au mai vizitat cantonul-muzeu care a purtat numărul 30 pe vremea Ungariei Mari, cel mai estic punct al Căilor Ferate Maghiare înainte de 1918, şi „Monumentul Istoric al Tuturor Maghiarilor”, format din cinci stâlpi funerari sculptaţi în lemn, reprezentând Ungaria cu cele patru zone istorice pe care le-a pierdut în urma Tratatului de la Trianon.
