Cristina Dobre
În judeţul nostru, există, potrivit unei situaţii statistice de la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică Prahova, un număr total de 34.731 de fântâni, dintre acestea 33.624 fiind individuale şi restul de 1.107 – publice. De asemenea, trebuie precizat că, în fiecare an, analizele rezultate în urma recoltării probelor de apă din fântânile publice scot la iveală o serie de neconformităţi la calitatea apei potabile pentru unii parametri analizaţi, ceea ce înseamnă că, în multe localităţi autorităţile locale nu se mai îngrijiesc de curăţarea acestora. Anul acesta, în perioada ianuarie – mai, reprezentanţii DSP Prahova au recoltat un număr total de 70 de probe, dintre care 51 au fost necorespunzătoare fie din punct de vedere chimic sau bacteriologic, fie din ambele motive. Practic, în apa recoltată s-au depistat bacterii coliforme, escherichia coli, enterococi, nitraţi, nitriţi, oxidabilitate, amoniu etc. Cu toate acestea, în perioada menţionată din 2014, nu au fost raportate cazuri de intoxicaţie cu nitraţi/nitriţi sau cu alte substanţe toxice în urma consumului de apă din fântânile publice. În ceea ce priveşte localităţile în care s-au depistat fântâni publice cu apă necorespunzătoare, potrivit DSP acestea sunt : Gherghiţa, Olari, Balta Doamnei, Gorgota, Măneşti, Plopu, Lapoş, Tomşani, Albeşti Paleologu, Tătaru, Sângeru, Măneciu, Izvoarele, Ceraşu, Bătrâni, Slănic, Gura Vitioarei, Starchiojd, Vărbilău, Aluniş, Bălţeşti, Filipeştii de Târg, Poiana Câmpina, Măgureni. Potrivit legislaţiei în vigoare, primăriile sunt cele care trebuie să aibă grijă de fântânile publice, iar, în plus, tot autorităţile locale sunt cele care trebuie să solicite efectuarea analizei apei şi să suporte costul pentru probele de potabilitate. Potrivit specialiştilor în domeniu, pentru a nu apărea probleme legate de potabilitatea apei, fântânile trebuie săpate la cel puţin zece metri adâncime şi amplasate în amonte, la o distanţă de 10-30 de metri, de toalete şi grajduri. Pentru a preveni infiltrările în pânza freatică este necesar ca grajdurile să fie prevăzute cu podea impermeabilă, iar fosele septice să aibă pereţi betonaţi şi impermeabili. În ceea ce priveşte gunoiul de grajd, acesta nu trebuie depozitat în locuri neamenajate din curţi, pe câmp sau de pe malul apelor, ci în locuri special construite. Fântânile trebuie să aibă capac, pentru a fi închise atunci când nu sunt folosite. De asemenea, e bine de ştiut că nitraţii scad rezistenţa generală a organismului, iar consumul de apă poluată cu această substanţă poate declanşa methemoglobinemia sau ,,boala albastră’’, care se manifestă printr-o senzaţie de sufocare, putând duce chiar la decesul sugarilor şi al copiilor. În plus, nitraţii mai pot provoca avorturi spontane sau infertilitate masculină. Este foarte important de reţinut că această substanţă nu se distruge prin fierberea apei, ci chiar devine mai concentrată. Turbiditatea apei e un semnal că, microbiologic, apa nu este bună de băut, existând riscul producerii de boli infecţioase, care se manifestă prin febră, diaree, deshidratare a organismului, hepatita A, dezinterie bacilară, parazitoze.
