Mâine, tătarii din Crimeea comemorează, într-o atmosferă tensionată, 70 de ani de la deportarea lor de către Stalin, o tragedie a cărei amintire este reaprinsă de anexarea, în martie, a peninsulei ucrainene de către Rusia. Această aniversare se desfăşoară într-un context de tensiuni fără precedent, după ce liderul istoric al tătarilor Mustafa Djemilev, care a denunţat recent „anexarea”, a primit interdicţia de a pătrunde pe teritoriul Crimeei, iar susţinătorii săi sunt ameninţaţi cu urmăriri în justiţie pentru „extremism”. „Este cea mai importantă zi pentru tătarii din Crimeea, iar autorităţilor locale le este frică”, a declarat Djemilev, un fost disident şi deputat în Parlamentul Ucrainei. Autorităţile din Crimeea, care se tem de „provocări”, au decis ieri să interzică prin decret orice „acţiune în masă”, în peninsulă, până la 6 iunie, căutând să împiedice marea adunare tradiţională, în centrul Sevastopolului, la care sunt aşteptaţi aproximativ 40.000 de participanţi. ONU a denunţat ieri, într-un raport, „hărţuirea” şi „persecuţiile” cărora le sunt supuşi tătarii din Crimeea, notând că mai multe mii dintre ei au „devenit persoane deplasate pe plan intern sau în alte părţi ale Ucrainei”. Moscova a denunţat imediat „lipsa totală de obiectivitate” a raportului. Una dintre principalele etnii din Crimeea înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, această populaţie turcofonă a fost deportată în 1944 de către regimul sovietic, atent să „cureţe” peninsula de „elemente ostile”.
