După ce a făcut senzaţie, în 2012, atât la alegerile locale, cât şi la cele generale, în ceea ce priveşte voturile primite pentru partidul pe care l-a înfiinţat, mai nou, Dan Diaconescu vrea să fie şi mai…senzaţional. Cică DD i-ar fi propus fostului premier italian, Silvio Berlusconi, să candideze pe lista partidului său, în România, la alegerile europarlamentare care vor avea loc anul acesta în luna mai.
Bazându-se, probabil, pe faptul că, teoretic, un cetăţean al Uniunii Europene poate candida într-o altă ţară decât cea natală la un scrutin europarlamentar, mai mult ca sigur cel care a înfiinţat Partidul Poporului consideră că invitaţia lansată fostului premier italian constituie, de departe, o foarte mare lovitură, mai ales din punct de vedere al imaginii sale, destul de şifonată în ultima perioadă.
După ce, acum câteva luni, se tot lăuda că şi-a găsit un loc din care să apară din nou pe sticlă – tocmai Vaticanul, situaţie care s-a dovedit ulterior a fi o mare minciună, acum, DD nu se lasă deloc dat jos din căruţa în care a tot urcat saci plini numai cu iniţiative care, în final, n-au avut nicio susţinere. Astfel, dacă mai era nevoie de încă un exemplu de situaţie în care să facă dovada că declaraţiile lui sunt doar vorbe-n vânt, care nu au nicio greutate, atunci, posibila candidatură a lui Berlusconi la europarlamentare, pe listele din România, pune capac!
De ce? Pentru că în ţara natală a lui Berlusconi se ştie faptul că acesta e condamnat pentru fraudă fiscală şi a mai primit şi interdicţia de a mai candida pentru funcţii publice. Or, în această situaţie, mişcarea lui DD nu mai poate fi numită drept una senzaţională, după cum se vede, dorinţa lui de a resuscita partidul căruia el însuşi i-a dat viaţă lovindu-se de tot soiul de piedici.
De fapt, partidul lui DD este, în viaţa politică românească, un alt exemplu de mărire şi decădere, aşa cum s-a întâmplat şi cu alte formaţiuni politice, după anii ‘90.
Urcat pe un mare val, în anul electoral 2012, pe baza unei mari euforii populare, PP-DD a ajuns un partid în care, acum, nici cei mai înfocaţi membri nu mai găsesc resurse să mai creadă în steaua mov!
Dovadă în acest sens sunt fie aleşii locali, fie parlamentarii, care rând pe rând părăsesc barca lui DD profund dezamăgiţi, recunoscând că dincolo de vorbe fără sens şi fără conţinut, liderul lor nu le mai oferă nicio garanţie pentru a mai rămâne lângă el.
În fapt, acest lucru era şi de aşteptat, având în vedere că a conduce un partid nu este tot una cu un show televizat. Când este vorba despre voturi luate în baza unor promisiuni, nu poţi să te dai în spectacol la nesfârşit. Altfel, rişti să rămâi singur pe scenă în faţa unei săli goale! Iar pentru că în orice domeniu s-a dovedit că istoria se poate repeta, mărirea şi decăderea partidului căruia i-a dat viaţă DD ar trebui să fie o lecţie pentru politica românească. Nu poţi să construieşti ceva doar pe vorbe în vânt!
Nicoleta DUMITRESCU