Acum 60 de ani, incepea la Nurnberg unul dintre cele mai importante procese din Justitia moderna. Sala aleasa pentru judecarea capeteniilor lui Hitler era cea mai spatioasa din Bavaria si scapase, ca prin minune, de covorul de bombe al fortelor aliate. Germania a marcat ieri implinirea a 60 de ani de la procesul care a inchis un capitol sumbru in istoria Europei.
La 20 noiembrie 1945, in sala 600 a Palatului de Justitie din Nurenberg apareau cei 24 de lideri nazisti capturati de aliati. Capetele de acuzare includeau dezlantuirea unui razboi continental de agresiune si comiterea de crime monstruoase impotriva umanitatii. Procesul lui Hermann Goering, maresal al Reichului, sef al aviatiei si creator al Gestapoului, Joachim von Ribbentrop, ministrul de Externe al lui Hitler, Alfred Rosenberg, creatorul teoriei rasiale a suprematiei ariene si al celorlalti inalti responsabili ai Reichului deschidea o noua era in istoria Justitiei. Institutii ca Tribunalul pentru fosta Iugoslavie sau Tribunalul International de la Haga exista astazi datorita precedentului creat de Nurenberg. Cativa dintre procurorii americani, britanici si sovietici ramasi in viata au incercat sa explice enormele dificultati juridice intalnite la procesul de acum 60 de ani. Procesul a stabilit, intre altele, vinovatia nazistilor pentru masacrarea a peste 6 milioane de evrei in lagarele de exterminare in masa si a impus necesitatea adoptarii unei Declaratii Universale pentru Drepturile Omului. Verdictul a fost citit la 1 octombrie 1946, 12 dintre acuzati fiind condamnati la moarte prin spanzurare, 3 – la inchisoare pe viata, iar 3 au fost achitati. Dupa 15 zile, au avut loc doar 10 executii, deoarece Goering a reusit sa-si procure cianura si s-a sinucis cu 2 ore mai devreme, iar secretarul cancelariei de la Berlin, Martin Bormann, a fost judecat in contumacie.
