Ana M.
Turiştii care ajung în acest weekend la Ploieşti şi vor să ia la pas vechile străzi ale oraşului pot afla mai multe informaţii despre acestea vizitând şi Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova. Mâine, instituţia va găzdui vernisajul expoziţiei dedicate fostului edil al Ploieştiului – Constantin Teodor Grigorescu – rămas în istorie şi pentru faptul că a propus ca mai multe artere ale oraşului să primească nume cu rezonanţă istorică. “C. T. Grigorescu– un revoluţionar piteştean, primar al Ploieştiului” se intitulează expoziţia ce va fi deschisă mâine, la ora 11.00, cu prilejul împlinirii a 190 de ani de la naşterea acestuia. C.T. Grigorescu a avut două mandate de primar, în perioada 1866-1869 şi între anii 1877-1883 şi a decedat în 1903.
În holul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova vor fi prezentate fotografii ale fostului edil, dar şi documente, de exemplu un carnet de însemnări din perioada 1860-1861, o scrisoare către prefectul Ştefan Dimitrie Greceanu din 1864, două cărţi de vizită aparţinând lui C.A. Rosetti cu urări adresate lui C.T. Grigorescu. Câteva date despre personalitatea fostului primar al oraşului sunt cuprinse în lucrarea „Prahovenii şi independenţa” a istoricului Paul D. Popescu: „În perioada războiului, C.T. Grigorescu era deputat în Parlamentul României, dar şi primar al oraşului Ploieşti.
Ca primar, direct, în timpul vacanţelor parlamentare, prin intermediul ajutorului său, Ion Radovici, s-a îngrijit de bunul mers al oraşului în timpul războiului: aprovizionarea populaţiei, păstrarea ordinii (garda naţională), cazarea militarilor ruşi, colectarea ofrandelor, efectuarea corectă a rechiziţiilor pentru front.
În toamna anului următor, 1878, în Parlament, alături de George Cantili şi Radu Pătârlăgeanu, C.T. Grigorescu a fost printre cei 93 de deputaţi care au sprijinit moţiunea citită de G. Vernescu, prin care Adunarea declara că este hotărâtă să menţină integritatea teritoriului ţării (era vorba despre sudul Basarabiei). În 1881, când s-a făcut prima listă cu străzile de la Ploieşti, Grigorescu a propus ca aceasta să eternizeze memoria marelui eveniment. Astfel Bulevardul, încă departe de a fi terminat, a luat numele de Bulevardul Independenţei, una dintre pieţele noi s-a numit Piaţa Victoriei, iar grădina publică înjghebată în faţa Liceului Vechi, pe locul unde este astăzi Tribunalul, a luat numele de Griviţa. Au apărut străzi cu numele unor bătălii: Rahova, Plevna, Smîrdan, Vidin, iar artere noi au primit numele unor unităţi militare: Roşiori, Tunari, Călăraşi sau ale unor oameni încă în viaţă: Carol, Elisabeta, Mihail Kogălniceanu, I.C. Brătianu, D.C. Brătianu, Vasile Alecsandri, Al. Candiano Popescu etc.”. Expoziţia temporară va fi deschisă până pe data de 19 decembrie 2014.
