Grecii au ieşit din nou în stradă, joi seara, pentru a manifesta sub sloganul „Rămânem în Europa”, după o demonstraţie împotriva măsurilor de austeritate organizată miercuri. Mulţi greci se tem de efectele unei ieşiri a ţării lor din Uniunea Europeană. Potrivit unui sondaj de opinie recent, şapte din zece greci vor să rămână în zona euro indiferent de cost. „Grecia aparţine Europei”, se putea citi pe invitaţia trimisă pe Facebook unui număr de 30.000 de persoane, care făcea apel la manifestaţia de joi.
Reuniţi în faţa Parlamentului, protestatarii au vrut să trimită un mesaj miniştrilor europeni de Finanţe în speranţa că aceştia vor încheia un acord pentru ca Grecia să evite falimentul şi o posibilă ieşire din zona euro. „Sunt aici pentru că vreau ca ţara mea să rămână în euro. Am copii şi nepoţi şi vreau ca ei să aibă un viitor. Fără euro, nu vor avea”, a declarat un locuitor din Atena. „Nu vreau să mă gândesc la părăsirea zonei euro, nu vreau să mă gândesc la acest lucru. Va fi un dezastru nu numai pentru generaţia mea, ci pentru toată lumea. Este cu adevărat dramatic”, a declarat un alt protestatar.
Corespondentul Euronews la Atena a declarat că manifestanţii au cerut Guvernului să ajungă la un acord cu creditorii săi. Cu doar 24 de ore înainte, în aceeaşi piaţă din centrul capitalei elene, s-au reunit cu totul alţi demonstranţi care i-au cerut premierului să refuze o astfel de înţelegere.
Rusia cere o anchetă internaţională cu privire la aselenizarea americană din 1969
Rusia cere o anchetă internaţională privind aselenizarea americană din 1969, anunţă un purtător de cuvânt al Comitetului de anchetă, după ce o investigaţie condusă de către americani vizând FIFA a pus la îndoială corectitudinea alegerii Rusiei drept gazdă a ediţiei din 2018 a Cupei Mondiale de fotbal. Nouă oficiali FIFA au fost vizaţi de o anchetă americană şi elveţiană cu privire la presupuse fapte de corupţie, declanşând scandalul care a condus la demisia preşedintelui organizaţiei Sepp Blatter. Rusia şi Qatarul au negat, amândouă, că drepturile lor de a găzdui Cupa Mondială de fotbal ar avea legătură cu vreo faptă reprobabilă. Însă Biroul Federal de Investigaţii (FBI, poliţia federală americană) a confirmat pentru The Telegraph, în urmă cu aproximativ două săptămâni, că lansează o anchetă cu privire la oferte de sponsorizare a acestor două turnee.
Un purtător de cuvânt al Comitetului de anchetă al Federaţiei ruse, Vladimir Markin, a răspuns anchetei FBI printr-un editorial publicat în ediţia de ieri a ziarului Izvestia. Statele Unite au încălcat o linie atunci când „procurorii (americani) au decis să se declare arbitri supremi ai fotbalului internaţional” anchetând FIFA, scrie Markin. Într-o serie de acuzaţii abia voalate, Markin pune sub semnul întrebării aselenizările americane, subliniind că este necesară atât anchetarea dispariţiei unor secvenţe filmate la contactul Apollo cu Luna în 1969, cât şi testarea „validităţii” celor 400 de kilograme de rocă lunară colectată de misiuni americane ulterioare. „Nu, noi nu susţinem că ei nu au zburat (până la Lună) şi că doar au înregistrat un film. Însă toate aceste artefacte ştiinţifice – sau poate culturale – fac parte din moştenirea umanităţii, iar dispariţia lor fără urmă este pierderea noastră comună. O investigaţie va arăta (ce s-a întâmplat)”, scrie Markin.
NASA a admis în 2009 că a şters înregistrarea aselenizării din motive bugetare, dar că aceasta a fost refăcută, ulterior, cu ajutorul înregistrărilor de televiziune. Cea mai mare parte a rocii lunare este depozitată la Centrul Spaţial Lyndon B. Johnson, în Texas, iar unele fragmente sunt expuse în muzee internaţionale.
