Judecatoria Ploiesti si Tribunalul Prahova se mentin in topul instantelor aglomerate

F.T

Dacă mai era nevoie de încă o confirmare a faptului că judecătorii prahoveni se numără printre magistraţii din ţară cu volum ridicat de muncă sau chiar „excesiv”, aceasta a venit în urma publicării, recent, a „Raportului privind starea Justiţiei pentru anul 2014″. Astfel, în documentul întocmit la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în urma centralizării datelor de la toate cele 176 de judecătorii, 42 de tribunale civile şi 42 de curţi de apel- se evidenţiază numărul mare de cauze ajunse pe mesele judecătorilor de la trei instanţe din judeţ: Judecătoria Ploieşti, Tribunalul Prahova şi Curtea de Apel Ploieşti. Amintitul raport face inclusiv trimiteri speciale la unele instanţe, despre Judecătoria Ploieşti făcându-se menţiunea că, anul trecut, a fost ” instanţa cu volum excesiv de cauze”, în condiţiile în care acolo s-a înregistrat un deficit de nouă magistraţi, cel mai mare dintre toate judecătoriile din ţară !
Documentul CSM nu sare din schemă nici Tribunalul Prahova, a cărui criză de judecători a devenit de notorietate, precizându-se că această instanţă a funcţionat, anul trecut, cu şapte judecători mai puţin faţă de cât prevede organigrama.
„Raportul privind starea Justiţiei pentru anul 2014″ scoate în evidenţă faptul că Judecătoria Ploieşti se regăseşte printre instanţele cu un volum de lucru de peste 50.000 de cauze, dar acest plafon maxim a fost sărit binişor, ajungându-se ca, în cursul anului trecut, pe mesele judecătorilor ploieşteni să ajungă aproximativ 70.000 de dosare.
În acest context, unui magistrat de la această instanţă i-au revenit spre soluţionare 2.556 de cauze, în timp ce media la nivel naţional a fost de 1.061 de cauze ! Practic, un magistrat de la Judecătoria Ploieşti a avut de lucru mai mult decât dublu în comparaţie cu un coleg de-al său de la o judecătorie rezonabilă. Din acest punct de vedere, Ploieştiul se situează, după Judecătoriile Sectorului 1 şi 2 – Bucureşti, pe locul trei al nivel naţional.
În fapt, numărul ridicat al cauzelor este şi una dintre raţiunile pentru care această instanţă este ocolită sistematic atunci când CSM organizează sesiuni de transfer al magistraţilor. Sau, dacă la absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii, unii dintre judecători aleg această instanţă, după ce termină perioada de stagiatură, se transferă în alte părţi.
Pe de altă parte însă, în Raportul pentru Justiţie în anul 2014 se specifică: ” Şi dacă la Judecătoria Ploieşti schema ar fi fost completă, tot ar fi rezultat o încărcătură de 2.032 de cauze per judecător”. Adică, tot dublu faţă de media naţională !
Instanţa din Ploieşti nu-i singura care a înregistrat recorduri în cursul anului trecut, acest lucru fiind valabil, potrivit documentului întocmit de către CSM, şi pentru Tribunalul Prahova.
Astfel, dacă la nivel naţional, în medie, unui magistrat încadrat la un tribunal i-au revenit spre soluţionare 918 cauze, la Tribunalul prahovean au ajuns pe mesele unui judecător 1.551 de dosare. Din acest punct de vedere, Tribunalul Prahova s-a situat, după Tribunalele Ilfov şi Bihor, pe locul trei la nivel naţional! În acelaşi raport se mai precizează că, în condiţiile în care toate posturile ar fi fost, totuşi, ocupate, unui magistrat prahovean i-ar fi revenit pentru soluţionare 1.218 cauze. Adică tot cu câteva sute de cauze mai multe decât media naţională.
Raţiunile pentru care la Tribunalul prahovean magistraţii sunt „sufocaţi” de dosare ne-au fost explicate de conducerea acestei instanţe, prin modificarea competenţei materiale în contextul aplicării prevederilor noilor Coduri – Penale, de Procedură Penală, Civilă, de Procedură Civilă.
O altă explicaţie a fost dată chiar de membrii CSM, în ” Raportul privind starea Justiţiei pentru anul 2014″: faptul că acţiunile introduse de serviciile teritoriale ale DIICOT au fost soluţionate în mare parte, conform noilor competenţe materiale căpătate în cursul anului trecut, de tribunale. Iar dacă DIICOT Ploieşti s-a menţinut, şi în 2014, pe primele locuri, la nivel naţional, din punctul de vedere al rechizitoriilor întocmite, era logic că acest lucru să se răsfrângă
şi în activitatea magistraţilor de la Tribunalul
Prahova.
Nici Curtea de Apel Ploieşti nu este sărită din schema remarcilor acute în „Raportul privind starea Justiţiei pentru anul 2014”. Ce-i drept, Curtea, ca
instanţă de fond, are lucrurile mai „aşezate” din punctul de vedere al acoperirii posturilor. Dar, dacă se face o analiză luând în calcul şi instanţele arondate – cum se prezintă lucrurile în raportul menţionat, cele mai multe dosare nou intrate în anul 2014 au fost înregistrate la Curţile de Apel Braşov, Covasna şi Ploieşti.

Probleme cunoscute şi de justiţiabili, şi de ministeriabili

În pofida volumului – i-am putea spune enorm – de dosare, activitatea judecătorilor de la cele trei instante menţionate mai sus s-a concretizat şi în rezultate pe măsură, iar indicatorul care reflectă acest lucru a fost operativitatea în soluţionarea cauzelor, care a fost, în toate cazurile, de aproximativ 100%, iar la Judecătoria Ploieşti, chiar de 112%. Este şi motivul pentru care, la începutul acestui an, prezent la bilanţul Curţii de Apel Ploieşti, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a precizat : „Am venit aici pentru a-i felicita pe judecătorii prahoveni pentru eforturile făcute în cursul anului trecut. Ştiu că au avut mult de lucru, cunosc şi condiţiile improprii în care ei îşi desfăşoară activitatea”.
Iar vizavi de ultimul aspect, reamintim că problema spaţiilor – atât la Judecătoria Ploieşti sau Tribunalul Prahova, cât şi la Curtea de Apel Ploieşti – este cunoscută atât de justiţiabili, cât şi de ministeriabili.
Adică, dacă primii iau cunoştinţă, vrând-nevrând, de aglomeraţia de pe holurile instanţelor, de la Registratură sau din sălile de judecată, nici reprezentanţii Ministerului Justiţiei nu sunt străini de aceste deficienţe. Nu lipsesc, însă promisiunile de rezolvare măcar a problemei sediilor, tot Robert Cazanciuc promiţând, la inaugurarea lucrărilor de renovare a Tribunalului Prahova, că Ploieştiul va beneficia, în scurt timp, de unele dintre cele mai moderne sedii pentru justiţie, făcând trimitere inclusiv la terminarea lucrărilor la mult controversata clădire a Palatului de Justiţie, ale cărei lucrări au început de prin 1997…