Nicoleta Dumitrescu
Plecarea miniștrilor PSD din Guvern nu reduce din criza politică declanșată la începutul acestei săptămâni, când cel mai mare partid din coaliție a decis retragerea sprijinului politic premierului în funcție. Arată că nu mai este nicio cale de întoarcere și că între PSD și PNL nu mai poate exista niciun dialog, în condițiile în care niciunul dintre partide nu vrea să cedeze.
Iar criza politică este departe de a fi rezolvată, având în vedere faptul că, nici după întrevederile de la Cotroceni, de miercuri, cu șeful statului, Ilie Bolojan nu renunță la funcție. Situație care îi determină pe social-democrați să recurgă la toate variantele pe care de altfel le-au și luat în calcul și care să ducă, așa cum ar vrea aceștia, la plecarea șefului liberalilor din fruntea Guvernului. Numai că, după mulțumirile adresate în lipsă, joi, în ședința de Guvern, chiar miniștrilor social-democrați, ieri plecați de bună voie din funcții, la rândul său și premierul apelează tot la toate variantele pe care le are la îndemână. Astfel, având deja pregătită ”garnitura” de miniștri interimari, Ilie Bolojan, cel puțin prin vocea purtătorului de cuvânt de la Palatului Victoria, a dat ieri de înțeles că Guvernul își continuă activitatea normală. Acum, rămâne de văzut în ce fel va fi văzută această normalitate la Guvern. Pentru că, odată schimbată componența politică a Executivului, ar fi nevoie și de un nou vot de încredere în Parlament. Or, întrebarea este următoarea: Oare ce se poate întâmpla dacă premierul refuză să meargă pentru un nou vot în Parlament, în contextul în care acesta susține că nu vrea să plece de la conducerea Guvernului? Va fi pregătită, în aceste condiții, și o moțiune de cenzură care să aibă ca principal scop chiar capul lui Ilie Bolojan? Reprezentanții partidelor parlamentare care sunt acum în opoziție deja își freacă mâinile de bucurie, numai că stau cam rău cu numărul de semnături necesare pentru un astfel de demers. Însă, nu-i exclus ca la această variantă, a depunerii moțiunii de cenzură, să recurgă chiar social-democrații, care ar avea numărul necesar de parlamentari pentru a o depune.
E clar, însă, că această criză are deja destule ingrediente la îndemână ca partidele politice acum aflate în plin conflict să fiarbă singure în suc propriu, în speranța că într-un final se va dovedi cine poate să fie cel mai puternic și să iasă, evident, și mai în câștig. Numai că, privind la ceea ce se întâmplă la București, ceea ce nu înțeleg politicienii este faptul că atunci când doi se ceartă, așa cum se întâmplă și în cazul de față, cel de-al treilea – care sunt chiar românii!- nu are deloc de câștigat. Și nu iese deloc în câștig întrucât aceste crize politice sunt ca un soi de ape tulburi în care, dacă se mai aruncă și cu pietre, atunci undele lor afectează și mai mult orice brumă de potențială stabilitate! Numai că acest lucru pare că este ignorat, fără a fi pentru prima dată!
