Florin Tănăsescu
Din văzduh, cumplita toamnă cerne ploaia peste țară. Așa ne-a anunțat Busu la Meteo, parcă mai încruntat decât Bolojan când anunță că intră cu drujba pe unde i se pune pata.
Iar anunțul că „vine urgia peste România” a fost completat de ministra Mediului, care-a decretat că va fi gheață la mal și-n largul bălților când prevede Masterplanul. Adică, în două-trei zile!
În atari condiții meteo-politice nefavorabile, contribuabilii au căzut pe gânduri: „Om mai duce-o pân’ la vară cu trei cepe în cămară?”.
Răspunsul a venit de la nutriționiști, oameni care se gândesc zi și noapte cum să trăim 100 de ani. Pentru a ne pensiona la 99 de ani, evident!
Băieții ăștia au lansat optimismul peste țară sub forma sloganului „Nicio masă fără copcă!”. Firește, ar fi putut zice fără pește, dar teama de a fi înfierați că au nostalgii i-a făcut să schimbe placa.
Metode de supraviețuire-hrănire sunt redate în manualul „Cum să n-o mierlești de foame”. Spicuim:
1.Omul de rând se va duce repede pe balta înghețată la ordinul doamnei Buzoianu, apoi își va delimita teritoriul. Imediat, angajații de la „Cadastrarea apelor stătătoare” îi vor comunica taxa ce trebuie plătită.
2. După achitarea acesteia, omul poate să spargă gheața. Pe mai departe, să aștepte să vină peștele. De-aici și denumirea „Nicio masă fără copcă”.
3. Dacă peștele apare, cetățeanul poate pune de-un grătar, chiar invita și prietenii, deci ar fi vorba despre „Picnic la copcă”.
4. Dacă nu vine, poate să cânte: „N-am noroc, ce să fac?”. Dar nu prea tare, că deranjează vecinul de la copca învecinată.
5. Dacă foamea îi întunecă atât de tare mintea încât i se pare că vede „luminița de la capătul țării”, i se vor face perfuzii cu zeamă de urzici, create în laboratoare guvernamentale tot de nutriționiști.
6.Odată scăpat cu viață din toamnă, poate să se întoarcă de pe baltă, acasă. Rânjind sau clănțănind din dinți, e treaba lui, nu a guvernului!
Programul „Nicio masă fără copcă” asigură tranziția doar în perioada octombrie – noiembrie. Pe mai departe, urmăriți-l pe Busu, feriți-vă de Bolojan și cântați: „Toamna ce trece/Iarna ce vine/Vântul ce bate cu năbădăi”.
Vai de noi!
