Acordul privind criza ucraineană negociat la Minsk de liderii german şi francez cu Rusia are şanse mici să-i limiteze ambiţia lui Vladimir Putin de a crea un stat marionetă în estul Ucrainei, care ar putea fi folosit pentru a sabota restul ţării, ci, dimpotrivă, face posibil acest proiect. Deocamdată nu este clar dacă acordul încheiat joi la Minsk, în urma negocierilor între preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, preşedintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande, va dura suficient cât să fie implementată prima şi cea mai importantă prevedere a sa, încetarea focului, stabilită pentru miezul acestei nopţi.
Rezultatul negocierilor maraton de la Minsk reflectă dezechilibrul între un lider al Kremlinului – care îşi foloseşte forţa militară, şi liderii europeni care nu doar că nu sunt dispuşi să răspundă, dar încearcă să împiedice Ucraina să obţină mijloacele de care are nevoie pentru a se apăra. În schimbul promisiunii unei „detensionări”, care era scopul lor principal, liderii europeni l-au determinat pe Poroşenko să accepte condiţii care îi oferă lui Putin drept de veto asupra oricărui acord politic final în estul Ucrainei şi permisiunea de a continua să încalce suveranitatea ţării.
În plus, controlul asupra frontierei dintre Rusia şi Ucraina nu va fi preluat de Kiev până la sfârşitul anului şi asta numai după o „reformă constituţională” acceptabilă pentru Moscova şi separatiştii din regiunile ucrainene proruse. Fără a avea controlul frontierelor, Ucraina nu poate împiedica intrarea forţelor, proviziilor şi agenţilor din Rusia. Acordul prevede, de asemenea, retragerea „‘formaţiunilor armate străine” din Ucraina, dar nu are un termen-limită, în timp ce Putin susţine că NATO are „legiuni” în ţară, nu Rusia.
Nu este de mirare că Poroşenko a afirmat, după negocieri, că „principalul obiectiv atins” este promisiunea unui armistiţiu, alături de retragerea armamentului greu de ambele părţi în următoarele două săptămâni. Dar chiar şi această perspectivă este întunecată de cererea lui Putin ca miile de soldaţi ucraineni care apără Debalţeve să „depună armele”. Acest fapt ar transfera de facto controlul asupra oraşului către statul separatist pe care îl construieşte Rusia.
