N.Dumitrescu
Marea Britanie este prima ţară care a votat să părăsească Uniunea Europeană. Acest stat va ieşi din UE după ce, potrivit rezultatelor finale, 51,9 la sută dintre cetăţenii britanici au votat, pe data de 23 iunie, pentru ieşirea ţării din Blocul Comunitar, David Cameron anunţând, ieri, că va demisiona din funcţia de prim-ministru. Ca un bulgăre de zăpadă, rezultatele acestui referendum vor avea efecte, nefavorabile, asupra tuturor statelor lumii, mai ales asupra celor europene. Ce se va întâmpla, în acest context, inclusiv în România? La această întrebare am încercat să aflăm posibile răspunsuri, ieri, după aflarea rezultatelor “BREXIT-ului”, de la una dintre personalităţile prahovene ancorate în fenomenul schimburilor comerciale şi a relaţiilor economice – Aurelian Gogulescu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova. Totodată, în calitate de europarlamentar, şi prahoveanul Laurenţiu Rebega a ţinut să-şi exprime un punct de vedere pe tema rezultatelor acestui referendum.
Aurelian Gogulescu, preşedintele CCI Prahova: „Presiunea ar putea fi şi una cu efect social”
Întrebat care ar fi posibilele efecte ale BREXIT-ului, la nivelul economiei româneşti şi prahovene, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova – Aurelian Gogulescu, ne-a declarat:”Marea Britanie este al zecelea mare investitor în România. Investițiile britanice au creat, la noi, numeroase locuri de muncă şi au susţinut exporturile. BREXIT ar ridica o barieră a taxelor vamale, cu consecinţe negative asupra exporturilor. În prezent, relaţiile comerciale ale Marii Britanii cu România se află la un nivel record. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, în anul 2015 s-au înregistrat cele mai ridicate valori din istoria relațiilor comerciale dintre România și Marea Britanie, atât din punct de vedere al exporturilor românești, cât și al volumului schimburilor comerciale bilaterale – peste 3,6 miliarde de euro. Exporturile românești pe piața britanică au crescut cu 227 milioane de euro anul trecut (10,5%), depășindu-se pragul de 2,35 miliarde de euro, iar Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord se situează pe primul loc în ierarhia statelor cu balanţă comercială favorabilă României (+815 milioane de euro). De asemenea, în cazul importurilor de mărfuri din Marea Britanie, ar putea fi afectate firmele româneşti şi prahovene, odată cu introducerea taxelor vamale. La nivelul forţei de muncă, în cazul României, în prezent sunt 136.000 de români care muncesc oficial în Marea Britanie, adică 1,5% din totalul forței de muncă din România. Dacă mulţi dintre aceştia se vor întoarce în ţară şi nu vor avea venituri, presiunea BREXIT ar putea fi şi una cu efect social. Cel mai important efect pe termen mediu este impactul asupra fondurilor europene – bugetul comunitar va fi sensibil diminuat fără contribuţia Marii Britanii – iar analiștii estimează că țările cu o performanță slabă în absorbția de fonduri, în special România, vor avea de suferit cel mai mult. Ţările cu experienţă în accesarea de fonduri europene, cele mai agile si mai prompte, vor fi avantajate din acest punct de vedere”. Pe de altă parte, preşedintele CCI Prahova consideră că ar putea exista şi posibilitatea reintroducerii vizelor pentru cetăţenii români şi, astfel, ar putea apărea un mare impediment în dezvoltarea relaţiilor economice. “Accesul studenţilor români la universităţile din Marea Britanie ar putea fi îngreunat din cauza aplicării unor taxe de şcolarizare mai mari. Totodată, posibila schimbare a legislaţiei privind acordurile inter-instituţionale, la diverse niveluri şi în diverse domenii, ar putea îngreuna colaborarea bilaterală”, a mai adăugat Aurelian Gogulescu. Pe de altă parte, interlocutorul nostru consideră că vor fi efecte şi asupra schimbării monedei euro şi a cursului de schimb leu / euro, care vor influenţa comerţul internaţional al României, fiind de părere că “bursele internaţionale vor fi afectate şi va urma o perioadă de instabilitate”. De la preşedintele CCI Prahova am mai aflat faptul că între principalii parteneri ai judeţului Prahova pentru activitatea de export, Marea Britanie se află pe locul trei (cu 6,4 %) , în acest context dându-ne detalii şi despre prezenţa firmelor cu capital britanic în Prahova. Concret, dintr-un total de 1.977 de firme străine, 99 au capital englezesc (locul cinci, la nivel de judeţ). Conform conducerii CCI Prahova, principalii investitori britanici din Prahova sunt: BAT (ţigarete), Teamnet International (software), Oztasar (producţie confecţii), Smart (producţie confecţii), CDI Oilfield (servicii extracţie petrolieră), Ottprose Romania ( producţie confecţii), Halewood România (producţie de vin), Final Distribution (material de construcţii), Neal Brothers (ambalare industrială). Contribuţia judeţului Prahova la exporturile României este de 3,24 % (în 2015), cu circa 1,95 miliarde de euro. În completarea acestor informaţii, am primit şi o serie de date de la Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova, conform cărora, pentru anul 2015, valoarea importurilor din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a fost de 134.136,3 mii de euro, iar valoarea exporturilor – de 122.614,5 de mii de euro.
Europarlamentarul prahovean Laurenţiu Rebega: “O răscruce și pentru România!”
În legătură cu referendumul din Marea Britanie, europarlamentarul prahovean Laurenţiu Rebega a transmis următorul punct de vedere: “ 23 iunie 2016 este un moment de cotitură în istoria Europei. Englezii au votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană! De acum nu mai există cale de întoarcere – Europa nu va mai fi ca înainte! Grupul Europa Națiunilor și a Libertății, din care fac parte, a avertizat sistematic asupra tensiunilor create în timp de lipsa de funcționalitate a Tratatelor Uniunii Europene. Centralizarea excesivă a deciziilor și lipsa de empatie a birocraților de la Bruxelles față de problemele reale ale popoarelor și cetățenilor europeni au creat nemulțumiri care s-au adâncit de la an la an. Din păcate, avertismentele noastre și semnalele de alarmă nu au fost luate în considerare. Nu pot spune că îmi pare bine că s-a ajuns aici, dar acum trebuie să privim înainte. Tratatele UE trebuie regândite din temelie, pentru a reconstrui o Europă puternică a națiunilor suverane! Dacă privim rațional, trebuie să recunoaștem că Europa de astăzi nu mai este Europa din 1950. Indiferent de disfuncționalitățile sale, UE a produs consecințe care nu pot fi șterse cu buretele. Multe dintre aceste consecințe au fost, categoric, benefice pentru europeni.
Din aceste motive trebuie să facem o distincție între ideea de unitate europeană în sensul unei Europe a națiunilor suverane și proiectul utopic al unei Uniuni Europene ca un suprastat birocratic și opresiv. Zilele și săptămânile care vor veni vor aduce multe schimbări. Din punctul nostru de vedere însă, prioritatea trebuie sa fie acum situația cetățenilor români aflați în Marea Britanie. De aceea cer protecția cetățenilor români din Marea Britanie și elaborarea și aplicarea unui set de norme și proceduri guvernamentale care să vină în ajutorul muncitorilor români și al familiilor lor. De asemenea, trebuie să fie format un grup de lucru pentru evaluarea consecințelor brexit-ului asupra economiei țărilor noastre. Nu în ultimul rând, acest grup de lucru trebuie să identifice oportunitățile pe care le pot avea agenții economici și întreprinzătorii din România. Brexit-ul este un eveniment major nu numai pentru scena europeană, ci și pentru politica națională. Inițierea unui dialog cu toate forțele politice – nu doar cu cele parlamentare – devine esențială, acum, pentru binele întregii națiuni. Este clar, pentru toți românii, că Parlamentul și Guvernul nostru nu au reușit să facă față tuturor problemelor și, deci, nu sunt în stare să reprezinte România. Este foarte important să înțelegem că situația din Marea Britanie nu este izolată și devine din ce în ce mai important ca, în conștiința noastră, momentul Londra să se fixeze drept un fenomen care poate remodela întreaga Europă!”
