Referendumul, efect al crizei identitare din Anglia
Referendumul ce a decis ieşirea din UE ar putea fi rezultatul unei crize de identitate a locuitorilor Angliei într-un stat multinaţional, riscând să genereze destrămarea Marii Britanii, comentează cotidianul The New York Times, notând că Uniunea Europeană, probabil, va depăşi ca durată statul britanic. „Atunci când se vorbeşte despre efectele deciziei Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, cel mai frecvent sunt evocate implicaţiile pentru «proiectul european», eforturile postbelice de unificare a Europei din punct de vedere politic şi economic. Însă, la câteva ore după anunţarea rezultatului referendumului, se pare că ar putea apărea un alt risc: destrămarea statului multinaţional Marea Britanie”, comentează ziarul The New York Times. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord – numele oficial – este una dintre puţinele ţări alcătuite din mai multe naţiuni, diferite din punct de vedere politic şi juridic dar unite sub conducerea unui guvern comun. „Acest sistem a fost vizat de mult mai puţine comentarii decât proiectul european, dat fiind că este mai mic şi părea stabil. Însă relativ tânăra Uniune Europeană, chiar afectată de crize, ar putea să depăşească, din punctul de vedere al duratei, Marea Britanie, care are 300 de ani (…)”, notează cotidianul american. Există de mult timp disensiuni între cele patru naţiuni care formează Marea Britanie – Anglia, Ţara Galilor, Scoţia şi Irlanda de Nord – dar aşa-numitul „referendum pro-Brexit” le-a divizat în moduri aproape ireconciliabile. Anglia şi Ţara Galilor au votat în favoarea ieşirii din UE, Scoţia şi Irlanda de Nord au votat să rămână. În doar câteva ore, liderii din Scoţia şi Irlanda de Nord au evocat posibilitatea de a cere independenţa faţă de Marea Britanie pentru a putea rămâne în UE.
Demisii în Cabinetul din umbră, al opoziţiei laburiste
Numeroşi membri ai Cabinetului din umbră, alcătuit de opoziţia laburistă britanică, au demisionat, iar multe voci laburiste cer demisia liderului Jeremy Corbyn, informează cotidianul The Guardian. Cele mai recente demisii au fost anunţate ieri de Lucy Powell, responsabilă de Educaţie, Lilian Greenwood, ministru al Transporturilor în Cabinetul din umbră, şi Kerry McCarthy, responsabil de Mediu. Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist, l-a demis pe Hilary Benn, ministru de Externe în Cabinetul din umbră. Anterior, au demisionat Heidi Alexander, responsabil de Sănătate, şi Gloria de Piero, titulara portofoliului pentru Afacerile Tineretului în Cabinetul opoziţiei.
Scoţia vrea să blocheze ieşirea Marii Britanii din UE
Parlamentul Scoţiei ar trebui, în mod normal, să fie consultat pe tema ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană şi poate bloca decizia, afirmă premierul scoţian, Nicola Sturgeon. Aceasta a declarat că va cere Parlamentului Scoţiei să nu ofere „aprobarea legislativă” privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Ea crede că votul Parlamentului de la Edinburgh va trebui să fie necesar, în mod normal, pentru ratificarea ieşirii Marii Britanii din UE, dar admite că Guvernul de la Londra probabil va avea o „perspectivă foarte diferită” privind această temă. Nicola Sturgeon mizează pe faptul că, în virtutea principiului descentralizării, Parlamentul de la Edinburgh ar trebui să fie consultat pe tema ieşirii Marii Britanii din UE, dat fiind că Scoţia este regiune semiautonomă în cadrul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Un refuz de consultare a Parlamentului de la Edinburgh riscă să amplifice tensiunile între Scoţia şi Anglia.
John Kerry se va întâlni cu lideri UE şi britanici
Secretarul de Stat american, John Kerry, se va întâlni astăzi cu Federica Mogherini, înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, şi cu şeful diplomaţiei britanice, Philip Hammond, pentru a discuta despre decizia ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Administraţia Barack Obama a îndemnat Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană. După referendum, preşedintele SUA, Barack Obama, a menţinut avertismentul că Marea Britanie va ajunge „la capătul rândului” în efortul de a semna un acord comercial cu Statele Unite, pentru că Washingtonul va prefera Parteneriatul cu Uniunea Europeană. Nu este clar care va fi abordarea şefului diplomaţiei americane în discuţiile cu liderii europeni şi britanici. Este posibil ca John Kerry fie să încerce să pledeze pentru o soluţie de compromis între Marea Britanie şi UE, fie să nu se implice, semnalând doar că Statele Unite vor menţine relaţiile politice şi economice cu ambele părţi.
