Analizele și controalele medicale nu servesc doar pentru identificarea afecțiunilor atunci când apar deja simptomele – ele pot reprezenta și o strategie de prevenție. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), există două tipuri de prevenție: cea primară, cum ar fi schimbarea stilului de viață pentru a evita îmbolnăvirea sau vaccinarea – și prevenție secundară care include programe de screening bazate pe dovezi pentru depistarea timpurie a bolilor sau pentru prevenirea malformațiilor congenitale, precum și terapii medicamentoase eficiente atunci când sunt administrate în stadiile de debut ale bolii, potrivit unui amplu documentar prezentat de Hotnews. Examinările periodice permit de asemenea medicilor să compare rezultatele testelor pe parcursul timpului, crescând astfel șansele ca eventualele complicații să fie evitate prin intervenții precum administrarea de medicamente sau modificări ale stilului de viață.
În funcție de vârstă, majoritatea adulților vor fi sfătuiți de către medici să urmeze anumite programe de screening care să includă consulturi regulate, evaluarea indicelui de masă corporală (IMC), verificări ale pielii, testare pentru colesterol și tensiune arterială, examene oftalmologice, imunizări și screening pentru bolile cu transmitere sexuală. Natura investigațiilor de care o persoană are nevoie se modifică odată cu înaintarea în vârstă și va fi determinată de istoricul medical personal și familial, precum și de prezența factorilor de risc pentru anumite boli. De exemplu, deși majoritatea tinerilor adulți nu au nevoie de colonoscopie în mod regulat, dacă există antecedente familiale de polipi sau cancer colorectal, medicii ar putea recomanda includerea acestui test în setul de investigații periodice.
De asemenea, există și teste suplimentare specifice sănătății bărbaților (cum ar fi screeningul PSA pentru cancerul de prostată) sau sănătății femeilor (mamografiile sau testele Papanicolau) care ar trebui, de asemenea, incluse în rutina de îngrijire preventivă.
Teste screening pentru femei
* Mamografia. Cu cât se descoperă mai devreme cancerul de sân, cu atât persoana are mai multe șanse de vindecare. Cancerele mici de sân au un risc mai scăzut să se răspândească la ganglionii limfatici și la organe vitale precum plămânii și creierul. Dacă persoane are între 20 și 30 de ani, unii experți recomandă examinarea fizică sau ecografică a sânilor la fiecare unu până la trei ani. Pot fi necesare controale mai frecvente dacă există factori de risc suplimentari.
Cât despre mamografie, aceasta poate detecta adesea nodulii înainte să fie simțiți la palpare, deși rezultatele normale nu exclud complet cancerul. Se recomandă efectuarea unei mamografii la doi ani după vârsta de 40 de ani în cadrul screeningului periodic. Pentru femeile de peste 50 de ani, mamografia ar trebui inclusă în analizele medicale anuale, mai ales în cazul celor cu antecedente familiale de cancer la sân.
* Test Papanicolau și/sau testare HPV. Pentru screeningul cancerului de col uterin, se fac teste de citologie Babeș-Papanicolau și/sau teste HPV. Testele Babeș-Papanicolau detectează celule anormale de pe colul uterin, care pot fi îndepărtate înainte să se transforme în cancer. Cauza principală a cancerului de col uterin este virusul papilloma uman (HPV), de aceea, se recomandă uneori și teste pentru depistarea acestuia. Până la vârsta de 50 de ani, examenul ginecologic și testul Babeș-Papanicolau se fac anual. Dacă între 50 și 65 de ani, ambele teste, Babeș-Papanicolau și testul HPV sunt negative, retestarea se recomandă la fiecare trei-cinci ani. După vârsta de 65 de ani, femeile pot decide să renunțe la aceste teste în anumite condiții, dacă au avut rezultate negative în ultimii zece ani.
* Test pentru densitatea osoasă. Screeningul osteoporozei implică evaluarea densității osoase pentru a detecta slăbiciunea și fragilitatea oaselor. Acesta este realizat de obicei cu ajutorul osteodensitometriei DEXA ce măsoară densitatea minerală și duritatea sistemului osos.
Screeningul osteoporozei este recomandat în mod obișnuit pentru toate femeile începând de la vârsta de 65 de ani. Totuși, persoanele cu factori de risc pentru osteoporoză, cum ar fi istoricul familial de fracturi sau anumite tulburări medicale ar putea începe screeningul mai devreme.
Analize pentru bărbaţi
* Screeningul cancerului de prostată. Riscul de cancer de prostată crește odată cu înaintarea în vârstă, fiind mai mare la bărbații de peste 50 de ani. Testul PSA, sau antigenul specific prostatic, este o analiză de sânge care evaluează nivelul unei proteine specifice (PSA) în organism, asociată de obicei cu afecțiuni ale prostatei. Este utilizat ca metodă standard pentru screeningul cancerului de prostată de aproximativ 30 de ani.
În decizia de a începe screeningul pentru cancerul de prostată, medicul va lua în considerare o serie de factori, dar de obicei va începe prin a recomanda testul PSA.
Deși recomandările generale sugerează începerea acestui screening la vârsta de 55 de ani, există situații în care ar putea fi necesar un screening PSA între 40 și 54 de ani, mai ales dacă există antecedente familiale de cancer de prostată, cum ar fi un membru de gradul întâi (tată sau frate) sau doi membri ai familiei extinse care au avut această afecțiune. Diagnosticul se stabilește adesea prin combinarea rezultatelor testului PSA cu alte investigații, precum examenul rectal și biopsia prostatică.
Analize pentru ambele sexe
* Bolile cu transmitere sexuală (BTS). Atât bărbații, cât și femeile activi sexual ar trebui să fie supuși periodic testelor screening pentru bolile cu transmitere sexuală. Frecvența și tipul analizelor variază și depind de mai mulți factori, inclusiv sexul, vârsta și alegerile de stil de viață. De exemplu, chlamydia este de obicei asimptomatică la femei și este principala cauză a infertilității. Prin urmare, este imperativ necesar screeningul acestei afecțuni la femeile tinere. Testele pentru HIV sau hepatita B ar trebui făcute, de asemenea, la sfatul medicului, având în vedere că aceste infecții pot evolua mult timp fără simptome.
* Cancerul de colon. Cancerul de colon este a doua cea mai frecventă cauză de deces prin cancer la ambele sexe, potrivit raportului OCDE – Profilul de țară privind cancerul – România 2023. Toate persoanele, femei și bărbați, ar trebui să fie supuse screeningului pentru cancerul de colon începând cu vârsta de 50 de ani. Screeningul inițial ar putea fi recomandat mai devreme în cazul unui istoric familial de cancer de colon sau polipi colonici. Există multe metode de screening, de la teste mai puțin invazive ale scaunului, care trebuie făcute la fiecare 1-3 ani, până la colonoscopia mai invazivă, care este valabilă timp de 10 ani în cazul unui rezultat negativ și dacă nu există un istoric familial de cancer de colon.
* Tensiunea arterială. Măsurarea tensiunii arteriale ar trebui să înceapă de la vârsta de 18 ani. Dacă valoarea tensiunii este normală și persoană în cauză nu prezintă un risc crescut de hipertensiune arterială, este indicată reexaminarea la fiecare 3-5 ani. După vârsta de 40 de ani, tensiunea arterială ar trebui verificată anual și mai des în cazul în care apar valori anormale.
* Depresia. Screeningul pentru depresie este recomandat anual tuturor adulților. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul a două întrebări generale, cunoscute și sub denumirea de PHQ-2 (Patient Health Questionnaire-2) și sunt următoarele: „În ultimele două săptămâni, v-ați simțit nefericit(ă), deprimat(ă) sau fără speranță?”. „În ultimele două săptămâni, ați experimentat o lipsă interes sau plăcere în a face lucruri?” Răspunsurile pozitive ar trebui să determine o evaluare mai extinsă.
* Greutatea corporală. Deși greutatea corporală reprezintă un factor de risc major pentru numeroase boli, în mod surprinzător, problemele legate de greutate sunt aproape ignorate – chiar și de către medici – până când apare o problemă serioasă. În România, 62% dintre persoane au o greutate nesănătoasă, potrivit statisticilor, ceea ce crește semnificativ riscul de: Boli de inimă, Cancer, Artrită, Hipertensiune arterială, Diabet.
* Cancerul de piele. Există diverse tipuri de cancer de piele, iar intervenția timpurie poate fi eficace împotriva acestora. Melanomul este cel mai periculos, afectând celulele responsabile cu pigmentarea pielii. Uneori, există un risc ereditar pentru acest tip de cancer, care poate fi amplificat de expunerea excesivă la soare. Monitorizează cu atenție orice modificări ale semnelor pielii, precum alunițele și pistruii. Fii atent/ă la schimbările formei, culorii și dimensiunii și mergi la medic dacă ți se pare ceva în neregulă. Se recomandă vizite anuale la medic pentru o examinare profesională.
* Colesterolul. Orice adult de peste 20 de ani ar trebui să-și verifice nivelul colesterolului cel puțin o dată la 4-6 ani (sau mai des în cazul în care există un risc crescut de atac de cord asociat cu colesterolul ridicat), potrivit recomandărilor Asociației Americane a Inimii.
* Glicemia. Conform estimărilor Federației Internaționale de Diabet, 240 de milioane de persoane au diabet nediagnosticat. De aceea, testarea glicemiei ar trebuie să fie neapărat pe lista investigațiilor anuale de rutină.
* Problemele de vedere. Afecțiunile oculare precum cataracta, glaucomul și degenerescența maculară pot progresa fără simptome evidente până în stadiile avansate. Se recomandă vizite la oftalmolog cel puțin o dată la 1-3 ani până la vârsta de 60 de ani, apoi anual. Mai ales dacă ai hipertensiune arterială, diabet sau istoric familial de probleme de vedere, aceste examinări sunt cruciale.
