„Marșul disperării”, cum a fost numit maratonul grupului de mineri plecat cu steaguri și plângeri la București, din Bazinul Carbonifer Oltenia, a ajuns ieri la București, pentru a discuta cu reprezentanţii Guvernului. Este prima deplasare de acest gen a minerilor spre Capitală, replica pașnică, după ce în anii ’90, deplasările trupelor lui Cozma terorizau și aduceau cea mai neagră imagine în lume României, ștergând ceea ce adusese atunci Revoluția. Prin demersul lor, minerii încearcă să sensibilizeze politica bucureșteană, surdă în general la trebuințele lor tragice.
România, percepută ca o oază de stabilitate
Investitorii străini percep România ca un fel de oază de stabilitate a declarat, ieri, Radu Dumitrescu, director de consultanţă financiară la Deloitte România, într-o conferinţă pe tema fuziunilor şi achiziţiilor.
“Investitorii, conform istoricului, ar fi tentaţi să investească atunci când în piaţă nu sunt foarte multe tranzacţii. România vine după o perioadă în care a avut acea scădere economică abruptă din timpul crizei şi, de asemenea, a avut o creştere economică nu neapărat extrem de puternică de curând. Acum, este un moment oportun care se observă şi în piaţă. Creşte economia, iar investitorii sunt atraşi. Investitorii se uită la datele macro, la stabilitatea fiscală, aspectele fiscale care se regăsesc la noi în ţară comparativ cu statele din jur. Cred că România este percepută ca o oază de stabilitate. Dacă ne uităm, avem război în dreapta, turbulenţe politice în stânga”, a spus Radu Dumitrescu. Acesta a precizat că România este o piaţă în creştere din punct de vedere al fuziunilor şi achiziţiilor, iar investitorii o caută. “Este o piaţă mare, în creştere, şi este o piaţă pe care investitorii o caută. Marii investitori au nişte limite minime de investiţie. Pentru a investi astfel de sume în România, trebuie să se uite la campionii regionali. Avem campioni regionali unu-doi în fiecare sector care ar putea să atragă aceşti investitori”, a mai precizat directorul Deloitte România. România s-a situat anul trecut pe locul al patrulea în regiune în privinţa pieţei de fuziuni şi achiziţii, cu o valoare totală estimată la 3,65 miliarde de dolari, în creştere cu 22,4% faţă de anul precedent, potrivit studiului EY CSE M&A Barometer 2015, dat publicităţii pe 13 aprilie.
MApN vrea să cumpere tancuri
Ministerul Apărării Naţionale vrea să cumpere aproape 300 de tancuri, peste 50 de lansatoare de rachete, dar şi zeci de autospeciale şi autoturisme blindate. Astfel, MApN vrea ca Armata Română să se ridice la standardele impuse de NATO, motiv pentru care va investi în achiziționarea de echipamente care să fie folosite în următorii ani.
Armata Română va avea în dotare 276 de tancuri care vor fi folosite în următorii 20 de ani și 54 lansatoare de rachetă cu sisteme GPS de ultimă generaţie. Încă nu se ştie care vor fi costurile acestor achiziţii.
