Între nenumăratele zile care se celebrează și în România, ieri a mai fost punctată încă una – Ziua Națională a alimentației și a combaterii risipei alimentare. Având în vedere problema securității alimentare, a accesului populației la produse agroalimentare de bază, risipa de alimente este, incontestabil, o temă de extremă actualitate, având în vedere sutele de milioane de oameni din lume care suferă de foame, de la o zi la alta numărul lor crescând în condițiile în care, după cum s-a și văzut, din cauza conflictelor armate, asigurarea hranei este, cu adevărat, o mare problemă.

Risipă de
promisiuni

Dincolo de dramele ce se află în spatele lipsei de alimente, se poate spune că pentru anumite categorii de persoane un factor mai mult decât… natural a reușit să mai pună, cât de cât, frână în fața risipei de alimente: creșterea prețurilor! Numai că dublarea sau triplarea prețurilor, mai ales la alimente, s-a dovedit a fi cu impact mai mare în mod special în cazul persoanelor cu venituri mici sau foarte mici, a merge la cumpărături dovedindu-se o mare provocare, în ciuda unei alte risipe, de promisiuni de bine și de prea bine, venite din partea politicienilor.
Acum câteva zile, când o serie de sondaje scoteau la iveală faptul că doar un român din zece ar fi pregătit financiar în cazul unui dezastru și un român din trei vrea să obțină un credit în următoarele 12 luni pentru că nu-i ajunge salariul ca să-și mai cumpere ce mai are nevoie prin casă, șeful Guvernului a ținut să insiste, de data aceasta prezentând și dovezi – bonul fiscal, că se pot face ”cumpărături consistente” cu 100 de lei, ba mai rămâne și ceva mărunțiș!
Lista de cumpărături a premierului, pe care erau trecute câteva legume, ceva alimente de bază, o bucată de salam, dar și o doză cu bere, în coș nefiind puse nici măcar o bucățică mică de carne ori vreo aripioară de pui, nu a făcut altceva însă decât să arate cât de mare este diferența între lumea unde totul se poate, inclusiv cumpăra, și lumea unde fiecare leu, mai ales la alimente, contează.
În fapt, respectiva listă nu a făcut altceva decât să le ofere românilor care trăiesc, în mod special din salariul minim pe economie, posibilitatea de a demonstra că în niciun caz nu au cum să dea zilnic o sută de lei pe cumpărături așa-zis consistente, pentru simplul motiv că o lună are 30 de zile iar ei încasează nici 2000 de lei! Deci, prin urmare, cheltuind zilnic 100 de lei, zece zile ar rămâne fără niciun leu de cheltuială pentru mâncare! Politicienii, însă, prinși cu atâtea și atâtea griji pentru a rezolva problemele țării, nu au cum să se și pună în locul românilor de rând, pentru simplul motiv că nu au când, dar mai ales cum!
Când există o așa risipă de promisiuni de a trăi mai bine, aceștia tind să creadă inclusiv faptul că tot ceea spun ei pe la televizor reprezintă, obligatoriu, și realitatea. O realitate care, așa cum s-a tot dovedit, de altfel, este una cu totul diferită față de lumea acelora care tot fac promisiuni fără acoperire.