Violeta Stoica
A trecut mai bine de o jumătate de secol de la prima idee de construire a unui drum de mare viteză care să lege Bucureștiul de Brașov. Un proiect din care s-a construit, cu chiu, cu vai, doar bucata dintre București și Ploiești, dată în folosință în anul 2012. Au curs apoi variantele de construire a tronsonului Comarnic-Brașov, multe la număr, iar acum este nevoie de refacerea studiului de fezabilitate pentru acest proiect în care pare că autoritățile au dat mereu ordinul: “La loc comanda, înapoi, marș!”.
Autostrada Ploiești-Brașov a avut ghinion. Sau autoritățile nu au avut curajul de a începe acest proiect. Acum, nici refacerea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic nu pare să aibă un succes răsunător, ci, din contră, pare extrem de dificil să se parafeze un contract de servicii pentru actualizarea documentației, deși la licitație a depus ofertă o singură asociere de firme, al cărei lider este Consitrans SA.
Cu toate că, inițial, la finalul anului trecut ar fi trebuit să fie anunțat rezultatul oficial al procedurii de achiziție lansate în 1 septembrie 2020, analiza și evaluarea ofertelor s-au prelungit. Astfel, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a venit cu noi precizări: comunicarea rezultatului procedurii de achiziție publică ar trebui să aibă loc pe 12 februarie, adică la finalul săptămânii viitoare. În acest caz, semnarea contractului de servicii de reactualizare a studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic de execuție este posibil să aibă loc pe 20 februarie, conform aceleiași surse.
Primele studii care vizau o rețea de autostrăzi în România au fost realizate de către inginerii Institutului de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale si Aeriene (IPTANA), în perioada 1967-1970, pe baza recensămintelor de circulație efectuate în anii 1965 și 1967-1968 și au fost cuprinse într-un volum intitulat “Studiu general privind construirea de autostrăzi în România”. În anul 1977 a fost elaborat programul european pentru realizarea unei infrastructuri integrate (coridoare de transport PAN EUROPENE), cu participarea a zece state, printre care se afla și România. Studiul a fost elaborat de Institutul Național de Proiectare în Transporturi, institut care ulterior, după 1990, devine IPTANA SA.
Cu toate acestea, în anul de grație 2021, Ploiești-Comarnic-Brașov este tot pe hârtie, în stadiul reactualizării studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic.
