Alex Călinoiu
De câteva săptămâni, în România, siguranţa la incendii a devenit un important subiect de discuţii, cel puţin la nivel administrativ, în urma tragediei din clubul bucureştean „Colectiv”. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi-a intensificat verificările, au avut loc şedinţe de instruire pentru edili şi structurile de control din primării, iar multe localuri sau săli de spectacole care funcţionau de ani buni fără să respecte criteriile legale şi-au suspendat temporar activitatea, până la instalarea dotărilor necesare. În plus, Guvernul a modificat legislaţia în vigoare, oferindu-le celor de la ISU posibilitatea de a dispune închiderea spaţiilor neconforme. Dacă în privinţa persoanelor juridice lucrurile par să intre pe un făgaş normal, în cazul persoanelor fizice rămân în continuare semne de întrebare. Cel mai mare se leagă de poliţa obligatorie pentru asigurarea locuinţelor, care nu acoperă tocmai riscul la incendiu.
În societatea civilă, la talk show-uri şi pe reţelele de socializare au apărut în ultimele săptămâni, în urma tragediei din „Colectiv”, nenumărate discuţii cu privire la legislaţia actuală în domeniul asigurării locuinţelor şi riscurilor acoperite de poliţa obligatorie. Nemulţumirile pleacă de la o problemă care a fost discutată încă din 2010, momentul în care încheierea acestor poliţe a devenit obligatorie în România. Este vorba despre faptul că acestea nu acoperă şi riscul la incendii.
Asigurarea locuinţelor a devenit obligatorie în România în urmă cu aproape cinci ani, odată cu adoptarea unui act normativ care a stabilit şi amenzi, între 100 şi 500 de lei, pentru proprietarii care nu încheie poliţe. Cele obligatorii acoperă, conform legii, pagubele produse de inundaţii naturale, cutremure şi alunecări de teren, cu toate că în mediul urban, de exemplu, sunt mult mai mari probabilităţile ca un apartament să fie afectat de un incendiu sau de o avarie a reţelelor de gaze sau de apă decât de o alunecare de teren. În contextul actual, în care se discută intens despre siguranţa la incendiu, legislaţia în domeniul asigurărilor revine în actualitate, existând inclusiv voci care au solicitat modificarea prevederilor legale. La momentul adoptării acestei legi, iniţiatorii au avut în vedere, aşa cum se explică încă din primele rânduri ale expunerii de motive care a însoţit proiectul, crearea unui cadru care să protejeze românii în faţa catastrofelor naturale, pagubele produse de diverse accidente sau avarii nefiind luate în calcul la acea vreme.
Asiguratorii cer bani în plus
În prezent, poliţia obligatorie are o valoare reglementată, de 10 euro în cazul locuinţelor de tip B (cu pereţi exteriori din materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic, cum ar fi chirpiciul) şi 20 de euro în cazul celor de tip A (care au structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi din piatră, cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic), iar despăgubirile sunt de 10.000, respectiv 20.000 de euro. Dacă proprietarii vor să fie prevăzători şi să acopere şi alte riscuri, asiguratorii le pun la dispoziţie poliţe facultative, mult mai cuprinzătoare decât cele clasice, însă şi preţurile lor sunt pe măsură, putând ajunge să coste şi de zece ori mai mult decât cele standard. Pe site-urile de profil preţurile variază între 60 şi 240 de euro, în funcţie de pachetul ales.
„Noi le oferim clienţilor care doresc să fie prevăzători mai multe pachete de asigurare facultativă, fiecare acoperind riscul la calamităţi naturale, dar şi o serie de alte riscuri, printre care şi cel la incendiu. În general, oamenii ne-au solicitat poliţele standard, fiind interesaţi strict de a respecta obligaţiile legale, dar au fost şi cazuri când clienţii au dorit poliţe mai cuprinzătoare. Principala motivaţie a fost legată de suma de despăgubire, care în cazul asigurării obligatorii este de 20.000 de euro, dar la poliţele facultative poate fi mai mare”, ne-a declarat Andrei Ivan, reprezentantul unei companii de asigurări.
Aceste poliţe facultative acoperă şi incendiile sau avariile produse de instalaţiile de gaze şi apă, dar ceea ce asiguratorii omit să spună este că, de cele mai multe ori, proprietarii sunt nevoiţi să plătească, „la pachet”, şi pentru riscuri cu o probabilitate infimă, de la boom-ul sonic până la căderea aparatelor de zbor.
După tragedia din „Colectiv”, care a schimbat radical modul în care este privită securitatea la incendiu în România, au existat voci care au solicitat modificarea legislaţiei, încât şi acest risc să fie introdus printre cele obligatorii, fără majorarea preţului de asigurare. În egală măsură, au existat şi voci care au solicitat creşterea plafonului pentru despăgubiri, în condiţiile în care piaţa imobiliară a evoluat, iar 20.000 de euro abia acoperă, într-un oraş mare, costul pentru o garsonieră.














