Lucian Avramescu
Mă văicăream că nu avem un partid patriotic, iar seceta patriotismului a pârjolit ţara și a secat fântânile. Iată că, pe acest fond de anemiere până la deces a iubirii de ţară, a odrăslit brusc, din otrava circumstanţelor, buruiana ”patriotului local”.
Patrioţi locali erau până acum șefii politici ai maghiarilor care, în numele unei iubiri etnice zonale, voiau și vor o ţară ungurească în mijlocul României. Că băștinașul Ioșca din Covasna nu vrea așa ceva, ba chiar e supărat că plodul lui, Ioșca cel mic, a fost separat școlar de prietenul lui de uliţă, Ionică, iar în recreaţie nu se mai joacă în două limbi pe care le deprindeau unul de la celălalt și le erau amândurora de folos, ci fiecare între zidurile despărţitoare ale etniei, nu mai contează.
Mai marii politici vor altceva și Ioșca, asemeni lui Ion, funcţionează doar pe post de carne de tun electoral. Dar asta-i o poveste veche, care a îmbogăţit deopotrivă politicienii ambelor tabere și a lăsat zonele sărace, fără șosele și cu closete în grădină.
Noua explozie ”patriotică” pornește de la niște primari obosiţi de prea mult somn și de la niște latifundiari politici numiţi baroni locali. Ei au scos pe piaţa de Crăciun un produs retușat care se cheamă, în ambalajul feeric al prostirii cumpărătorului, ”patriotism local”. Unul Cherecheș, de lângă grinda de sus a ţării, vrea să facă o mică patrie numită Provincia Transilvaniei de Nord, iar altul, pe nume Boc, primar de Cluj, o Transilvanie de Vest la care s-a asociat, nemulţumit pe bună dreptate de București, unul Chiriţă sau Chirilă, primar de Iași, care asociază – de parcă ar fi parcela de grădină a mumă-sii – un fel de Moldovă care se face vestică, anulând Bucureștii, identificaţi – limpede – cu unul Dragnea. El se păcălește, așa cum se păcălesc toţi ”patrioţii local”, fiindcă prăduitori ai României sunt mai mulţi, nu doar cel citat mai sus.
De ce mi se pare fals și chiar imbecil, dacă nu criminal, acest ”patriotism” pe bucăţele? Aceste noi voievodate, visate de bogătașii risipiţi egal pe teritoriul naţional, vor anula, oricât de bine le-ar garnisi cu argumentul că doar așa fac autostrăzi între Pocreaca de Jos și Pocreaca de Sus, substanţa visului secular de unitate al românilor. Numai că acei români se pare că nu mai sunt, iar urmașii pe care i-au lăsat, gen Boc, Cherecheș și ăilalţi, sunt încurcaţi la maternitate, luaţi din greșeală, nefiind legitimi. România Mare, care nici măcar nu mai e mare, fiindcă niște teritorii sunt dincolo de graniţe, unele la ”prietena” Ucraina, altele numindu-se Republica (rusă și sovietică în multe privinţe) Moldova, multe…
România, ţara care se învecinează cu români, orfană de patrioţi și preluată de scursuri autohtone care au stricat, vândut și dărâmat tot ce stătea în picioare, și-a găsit ”salvarea”, iată, în primarii și baronii locali care se vor cu totul autonomi. Acești bulibași de primării și de averi vor mai mult, întorcându-se la principiul medieval al puterii locale absolute. Vor face ei mai mult pentru cnezatele și voievodatele lor? Vor face ceea ce au făcut și până acum, averi pentru ei, iar România, care oricum e ciuntită, se va face zob, spre încântarea atâtora.