Guvernul propune relocarea celor expuși la “hazarduri naturale și antropice”
V. Stoica
Un nou document guvernamental – Strategia Națională a Locuirii – care se află în dezbatere publică în prezent, dezvăluie o serie de probleme legate de ceea ce se poate face pentru clădirile care se află în categoria celor cu risc seismic crescut. Strategia respectivă nu are, cel puțin în faza actuală lansată în consultare publică, soluții pentru refacerea rezistenței la cutremur a clădirilor expertizate care au fost declarate oficial nesigure pentru locatari. Ce spun reprezentanții guvernamentali despre acest subiect, care interesează și mii de familii din Prahova? Că obiectivele specifice pentru următorii ani ar trebui să fie elaborarea și implementarea unui plan de atenuare a riscului seismic și, pe de altă parte, identificarea unor soluții pentru relocarea “așezărilor informale expuse la hazarduri naturale și antropice”. Cu alte cuvinte, dacă interpretăm bine, mutarea persoanelor care locuiesc în zone nesigure în alte locații. Și cam atât, referitor la propunerile de îmbunătățire din punct de vedere antiseismic a clădirilor expuse din plin la risc de prăbușire în caz de cutremur.
Strategia Națională a Locuirii, care se află acum în dezbatere publică, nu prezintă mari planuri de rezolvare a multiplelor probleme ale românilor în materie de condiții precare de locuit. Însă s-au făcut publice mai multe date care sunt îngrijorătoare, ba chiar pot induce panică în rândul populației, inclusiv al prahovenilor care locuiesc în clădirile înregistrate în clasele I și II de risc seismic.
Deși se recunoaște că fondul imobiliar din România se deteriorează rapid din cauza întreținerii necorespunzătoare și a gestionării inadecvate a clădirilor multifamiliale vechi. Pe de altă parte, însă, multe familii de români cu venituri scăzute şi medii locuiesc în clădiri care sunt monumente istorice sau în clădiri cu risc seismic ridicat, acestea neavând la dispoziție resursele necesare pentru a face îmbunătățirile necesare. Iar autoritățile publice locale – aici intrând și cele din Prahova – nu au fonduri pentru expertizarea și, cu atât mai puțin, pentru consolidarea reală a clădirilor cu risc crescut de prăbușire la un cutremur de mare magnitudine.
Din documentul menționat, aflat în dezbatere, reiese că Prahova este, după Capitală, județul cu cele mai multe clădiri care au fost expertizate, iar în urma constatărilor tehnice s-a dovedit că aproape 3000 de apartamente din județ se află în clădiri structural nesigure la cutremur.
Astfel, din totalul național de 607 clădiri cu 10.577 de apartamente încadrate în clasa I de risc seismic (adică ar trebui să aibă bulina roșie pe ziduri), aproape un sfert sunt din Prahova. Potrivit sursei citate, 41 de clădiri cu 2105 apartamente ar putea să se prăbușească în localități prahovene în caz de seism puternic. La acestea se adaugă, tot la nivelul Prahovei, alte 23 de clădiri (cu 732 de apartamente) încadrate în clasa a II-a de risc seismic. În total, aproape 3.000 de familii din Prahova ar putea rămâne fără acoperiș deasupra capului sau, mai rău, ar putea să fie grav rănite, dacă vor scăpa cu viață, în cazul în care un cutremur de intensitate mare ar lovi zona Vrancei.
Şi asta, dacă nu cumva ideea din strategia guvernamentală – prin care se propune relocarea celor care locuiesc în zone de risc natural – va fi pusă în aplicare, însă rămân în continuare de rezolvat problemele legate de lipsa fondurilor, dar și ale blocurilor sociale inexistente în care să se mute, temporar, oamenii ale căror imobile ar intra în consolidare.
Doar la Câmpina, autoritatea locală s-a gândit la acest aspect, fiind ridicat un bloc cu locuințe de necesitate (foto), care să poată fi folosite de familiile ale căror blocuri de apartamente vor intra în reparații capitale, fiind pe lista de finanțare a programului guvernamental de consolidare.
Despre riscul producerii unui seism major se vorbește de fiecare dată când pământul se mișcă, în special în zona Vrancea. Se mai vorbește și în documentele oficiale guvernamentale, așa cum se întâmplă și acum în acest proiect al Strategiei Naționale a Locuirii: “Municipiul București și sud-estul României sunt considerate cele mai vulnerabile la activitatea seismică din cauza apropierii de falia Vrancea. Potrivit analizei Băncii Mondiale (2004), dar și a rapoartelor de cercetare ale oamenilor de știință români și străini, în București se estimează cel mai ridicat risc seismic dintre toate capitalele din Europa și este unul din cele mai vulnerabile 10 orașe din lume. Alte orașe sunt de asemenea expuse acestui risc; astfel 65% din populația urbană a țării este expusă pericolelor seismice. Cutremurele majore au avut loc periodic în România, evenimente fiind înregistrate în 1802, 1829, 1838, 1940, 1977 și 1986 (…). Stabilitatea structurală a fost supusă unor evaluări după anul 1990 , dar este posibil să fie necesară reevaluarea, deoarece standardele s-au actualizat de atunci”.
