Ana Maxim
Activitatea în sistemul sanitar prahovean s-a desfășurat, în primul semestru al anului 2016, în condițiile în care au rămas neacoperite zeci de posturi de medici, cu diferite specialități – de la medicină de familie până la chirurgie cardio-vasculară, ATI, diabet zaharat etc. Salariile mici, în raport cu volumul de muncă și cu nivelul de stres, dotările slabe din sistemul medical îi determină pe tot mai mulți medici să refuze posturile din spitalele de stat și din ambulatorii şi nu pe puţini dintre ei să plece în străinătate. Doctorii rămași în sistemul de stat și-au exprimat recent nemulțumirea că sunt obligați să efectueze chiar și șapte sau opt gărzi pe lună, fără a fi plătiți corespunzător și amenință cu blocarea activității din spitale. Guvernanții au anunțat, zilele trecute, primele soluții găsite pentru a soluționa problemele semnalate de personalul medical, cu efect direct asupra sănătăţii şi chiar vieţii celor bolnavi.
Numărul total de medici care își desfășoară activitatea, în prezent, în județul Prahova este de 1.234– dintre care 368 sunt medici de familie în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate Prahova – în condițiile în care populația județului este de peste 800.000 de persoane! În prezent nu există nicio comună fără cabinet de medicină de familie, dar anul trecut, o comisie paritară compusă din reprezentanți ai CAS Prahova, DSP Prahova și ai Colegiului Medicilor stabilise că este nevoie de încă șase medici de familie în mediul urban și de 23 de medici de familie în mediul rural. Cauza cea mai importantă pentru care nu se poate asigura numărul necesar de medici de familie în județ o reprezintă faptul că, în unele dintre aceste localități, un număr mic de persoane se pot înscrie pe lista de pacienți a medicului de familie, ceea ce nu poate asigura buna funcționare a cabinetului medical, susțin reprezentanții DSP. O altă cauză este distanța mare a unora dintre localități față de reședința de județ, medicii neacceptând să facă o navetă obositoare. După cum ne-au mai precizat reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Prahova, specializările medicale pentru care aceeaşi Comisie paritară a stabilit, anul trecut, necesitatea acoperirii cu medici, care să intre în contract cu CAS Prahova, sunt următoarele: cardiologie, chirurgie cardio-vasculară, chirurgie pediatrică, chirurgie generală, dermato-venerologie, diabet zaharat și boli de nutriție, endocrinologie, hematologie, medicină internă, nefrologie, neurochirurgie, neurologie, ORL, oftalmologie, ortopedie și traumatologie, pediatrie, psihiatrie, psihiatrie pediatrică, reumatologie, urologie, boli infecțioase, chirurgie vasculară, radioterapie, chirurgie maxilo-facială, anestezie și terapie intensive și reabilitare medicală, adică majoritatea specializărilor medicale. Medicii fug de posturile din spitale din cauza salariilor mici și a dotărilor considerate nesatisfăcătoare, preferă clinicile private sau pleacă să muncească în străinătate.
În toamna anului trecut, după cum v-am relatat la momentul respectiv, o situație de criză s-a înregistrat chiar la Spitalul de Pediatrie Ploieşti. Activitatea secţiei de Anestezie şi Terapie Intensivă a fost sistată temporar de către Direcţia de Sănătate Publică, în urma unui control în care s-a constatat că unitatea medicală nu are numărul suficient de medici anestezişti pentru a organiza o linie de gardă ! Pentru o perioadă de timp, cazurile grave au fost transferate la Bucureşti sau la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti. La Spitalul de Pediatrie Ploieşti există probleme în continuare, pentru că medicii nu se prezintă la concursurile organizate, chiar dacă unitatea medicală a cumpărat locuinţe de serviciu pentru aceștia, ce pot fi închiriate cu 100 de lei pe lună !
Gărzile suplimentare vor conta ca vechime în muncă
Recent, Federația „Solidaritatea Sanitară” a recomandat tuturor medicilor care efectuează gărzi să nu semneze contractele individuale de muncă pentru efectuarea acestora dacă nu sunt menționate în contracte anumite drepturi. Aceștia susțin că pe documentele ce vor fi semnate până la 1 august trebuie să fie menționate: dreptul la un spor cuprins între 25% și 75% ; dreptul de a beneficia de toate sporurile pentru condițiile de muncă aplicabile la locul de desfășurare a gărzilor și la sporul de noapte, de concediu de odihnă pentru contractele individuale de muncă aferente gărzilor suplimentare, precum şi dreptul de a nu lucra continuu mai mult de 24 de ore şi de a avea liber după gardă cel puțin 24 de ore . Medicii susțin că s-au săturat să lucreze în continuu chiar și 33 de ore și că, dacă nu le sunt respectate solicitările, se poate ajunge la blocarea activității în sistemul sanitar în privința activităților specifice gărzilor. Ministrul Muncii a anunţat, acum câteva zile, după discuțiile purtate la Ministerul Sănătății, primele soluții găsite pentru a solutiona aceste probleme. Astfel, gărzile suplimentare vor conta ca vechime în muncă și în specialitate, iar medicii care efectuează numai gărzi vor beneficia de concediu. La rândul său, Federația „Solidaritatea Sanitară” (FSS) a transmis un comunicat în care precizează că rezultatul discuțiilor prealabile cu Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii poate fi considerat doar un bun început: medicilor le este recunoscută libertatea muncii, respectiv dreptul de a încheia sau nu CIM-urile pentru gărzile suplimentare normei de bază. Orele de gardă efectuate în baza CIM-urilor suplimentare sunt considerate vechime în muncă și în specialitate. Potrivit comunicatului, în ceea ce privește drepturile materiale, rezultatul este, până acum, negativ, iar singurul câștig, de natură simbolică, obținut în cadrul discuțiilor separate ale reprezentanților „Solidaritatea Sanitară“ cu cei doi miniștri, înaintea întâlnirii la care au participat toate organizațiile, îl constituie sporul de noapte pentru garda obligatorie, și acela raportat la salariul din 2009 (asemenea tuturor sporurilor).
