Lucian Avramescu
Citesc, matinal, ce scriu cetăţenii despre mișcările stradale recente, cutremurând centrul Capitalei. Mă opresc asupra celor care înfierează cu mânie proletară protestul, numindu-l ”marșul nesimţiţilor”, ”mâna de derbedei plătiţi” și altele asemenea: ”O generaţie degenerată. Punct” (Stan Popa). ”Marșul de căcat al unor căcaţi” (Gont George, fără poză și identitate).
Citesc și câteva postări, replici la declaraţia doamnei Ecaterina Andronescu, vicepreședinte PSD, fost și, probabil, viitor ministru al Educaţiei, care s-a plâns televizistic că demonstranţii strică imaginea României. Transcriu primele două replici:
Gina Simion. Păi, bre, în ce ţară din lumea asta s-a mai întâmplat ca partidul de la guvernare să-și schimbe propriul prim-ministru și Guvernul de două ori într-un an! Instabilitatea voi aţi transmis-o, nu protestatarii! Și ei, și noi toţi, nu mai vrem corupţi, pușcăriabili, corupţie în fruntea ţării, nu mai vrem! E greu de înţeles?!
Eduard David… și coruptă doamna Andronescu! Vorbiţi până la capăt… aveţi vreo jenă ? Iar cei de afară nu au nevoie de mesajul celor din stradă, pentru a cunoaşte crunta realitate. Mesajul i-l tot trimiteţi voi, prin incapacitatea voastră de a performa în actul de guvernare, comparativ cu „performanţele“ clare ce le aveţi în a jefui și devaliza astă naţiune. Ordinarilor !
Comentariile – n-am stat să număr câte-s pentru și câte contra – împart lumea în două, ceea ce nici nu-i rău, fiindcă am trăit ani mulţi cu o singură opinie care venea de la un singur om și opinia aceea devenea lege. Ce e rău acum e că, la nivelul puterii, ea a încăput toată, din nou, într-o singură mână.
E falsă ideea că ne conduce PSD. PSD e și el o turmă timorată, cu mici excepţii, condusă cu rânjet forte de un singur om care i-a biruit pe toţi, mai hoţ decât toţi hoţii la un loc. I-a bătut la rând pe cei din partid și din afara partidului. Și-a ștrangulat și o va face în continuare, orice demnitate vie din partid. E grav că l-a bătut pe Iohannis, devenit un fel de Tudose doi, leșinat înainte de a se sui pe baricadă, cu izmenele maronii? E grav că de mâine își pune justiţia lui, miliţia lui, securitatea lui, și că a bătut poporul român, care – culmea – i-a dat, printr-o bucăţică a lui, această uriașă forţă, l-a făcut ce e.
Ce concluzii să trag din lectura comentariilor? Las cititorul, ”imparţial” ca tot românul, să judece și să decidă ce se petrece cu noi, ca ţară, dacă nu cumva nu mai suntem decât o iluzie.
