Parlamentul European a aprobat bugetul Uniunii Europene, pentru anul 2018, în valoare de 160,1 miliarde de euro, cu 295 de voturi „pentru”, 154 „împotrivă” şi 197 de abţineri, potrivit unui comunicat emis de instituţie. În 2018 vor fi alocate 11,2 miliarde de euro pentru programul de cercetare şi inovare „Orizont 2020” ( cu 110 milioane de euro mai mult faţă de propunerea Comisiei Europene), 2,3 miliarde de euro pentru programul de mobilitate universitară „Erasmus+” (+54 de milioane de euro), 59 de miliarde de euro pentru fermierii europeni, 354 de milioane de euro pentru Programul pentru competitivitatea întreprinderilor şi pentru IMM „COSME” (+15 milioane de euro) şi 350 de milioane de euro pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor (+116,7 milioane de euro). De asemenea, vor fi alocate 2,7 miliarde de euro pentru infrastructură prin Mecanismul „Conectarea Europei”, se arată în comunicatul publicat de deputatul european Siegfried Mureşan. Bugetul mai prevede o creştere de 54%, comparativ cu 2017, a plăţilor pentru Politica de Coeziune până la o valoare de 46 de miliarde de euro. În ceea ce priveşte siguranţa şi combaterea crizei migraţiei, au crescut alocările cu 3,7 milioane de euro şi se vor crea 10 noi posturi în cadrul Agenţiei Europol, cu 1,8 milioane de euro şi 5 noi posturi pentru Agenţia Eurojust; 5 milioane de euro sunt prevăzute pentru Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO). Bugetul UE 2018 prevede şi lansarea programului de acordare a unui bilet gratuit de tren valabil timp de o lună în 30 de ţări europene pentru fiecare tânăr care împlineşte 18 ani şi care vrea să viziteze Europa. Programul primeşte o finanţare iniţială pentru anul viitor de 12 milioane de euro. Totodată, în bugetul UE din 2018 sunt alocate 602,5 milioane de euro pentru statele din vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova (+58,5 milioane de euro faţă de bugetul pentru anul 2017). Bugetul adoptat prevede şi o reducere a fondurilor de preaderare destinate Turciei cu 105 milioane de euro, iar alte 70 de milioane sunt puse în rezervă. O altă finanţare în premieră, de 1,2 milioane de euro, vizează realizarea unui proiect-pilot pentru lansarea unui program tip „Erasmus” destinat tinerilor jurnalişti şi specialişti în comunicare, marketing şi IT din Europa.
S-a decis când va abdica
împăratul Akihito al Japoniei
Împăratul Akihito al Japoniei va abdica la 30 aprilie 2019 şi va fi succedat de către prinţul moştenitor Naruhito, a anunţat premierul japonez Shinzo Abe, relatează site-ul BBC News. Akihito, în vârstă de 83 de ani, a suferit o operaţie pe cord şi este tratat pentru cancer de prostată.
Într-o rară apariţie în public, împăratul a declarat anul trecut că se teme că vârsta înaintată nu îi va permite să-şi îndeplinească îndatoririle. Reprezentanţi ai Casei Imperiale japoneze şi ai guvernului de la Tokyo s-au întâlnit pentru a stabili detaliile acestei mutări. Momentul abdicării, prima din ultimele două secole, a fost subiect de dezbatere în Japonia. „Sunt profund impresionat de această decizie calmă. Guvernul va depune toate eforturile pentru a se asigura că poporul japonez poate sărbători abdicarea împăratului şi succesiunea prinţului moştenitor”, a spus Shinzo Abe.
Prinţul Naruhito, în vârstă de 57 de ani, este fiul cel mare al Împăratului şi va fi cea de-a 126-a persoană care va ocupa Tronul Crizantemei. La moartea împăratului Hirohito, la 7 ianuarie 1989, Akihito i-a succedat tatălui său la tronul Japoniei. Din momentul în care a succedat la tron, împăratul Akihito a făcut eforturi de a apropia familia imperială de poporul japonez. Împăratul şi împărăteasa au făcut vizite oficiale în 18 ţări, precum şi în toate cele patruzeci şi şapte de prefecturi ale Japoniei. Politica Japoniei se bazează pe un sistem multipartinic, parlamentar şi reprezentativ al unei monarhii constituţionale. Puterea executivă este
deţinută de guvern, iar Constituţia japoneză din 1947 i-a limitat rolul Împăratului la cel de „simbol al statului şi al unităţii poporului japonez”.
