Impas total in negocierile menite sa puna capat razboiului petrolului dintre Rusia si Belarus. Rusia a dat republicii vecine un ultimatum: discutiile nu vor continua decat dupa ce Belarus va renunta la noua taxa pentru tranzitul petrolului spre Europa. Victime colaterale ale conflictului, Germania, Polonia au anuntat ca vor apela la rezervele strategice de petrol. Rusii au recunoscut, pe de alta parte, ca ei sunt cei care au inchis robinetul conductei „Drujba”, care alimenteaza Germania, Polonia si alte tari central-europene. Dupa indelungate convorbiri cu delegatia guvernului de la Minsk, ministrul rus al Economiei a formulat in fata presei conditiile Moscovei. „Guvernul bielorus are doua lucruri de facut. Mai intai, sa anuleze taxele pe tranzitul petrolului rusesc si subliniez: petrol rusesc; al doilea, sa reia tranzitul spre tarile europene. Sunt cereri care nu se discuta si nu vom mai participa la negocieri pana nu vor fi indeplinite”, a declarat German Gref, ministrul Economiei. In plina iarna, Uniunea Europeana se vede lipsita de o parte consistenta a importurilor sale de petrol. Presedintele Vladimir Putin a promis ca „interesele consumatorilor occidentali” vor fi garantate, dar oficialitatile de la Bruxelles nu prea mai au incredere in asigurarile Rusiei. Expertii spun ca situatia nu este foarte grava: tarile afectate dispun de rezerve pentru circa 80 de zile. Ca dovada, pretul barilului de petrol ramane scazut pe pietele internationale. Dar, in cazul prelungirii conflictului, va fi greu de gasit o alternativa la conducta „Drujba”, prin care trec anual peste 80 de milioane de tone de petrol.

UE vrea sa se rupa, energetic, de Moscova

Comisia Europeana propune, in plina criza a petrolului intre Rusia si Belarus, un plan amplu de actiune pentru a diminua dependenta UE de Moscova, a reduce emisiile de gaze cu efect de sera si a stimula concurenta pe pietele de gaz si electricitate. Presedintele Andris Piebalgs si comisarul pentru mediu Stavros Dimas vor sustine o conferinta de presa la ora 13.30, ora Romaniei, urmata de o conferinta a comisarului pentru concurenta Neelie Kroes, la ora 14.30, centrata tot pe energie. Politica energetica a Uniunii trebuie sa stimuleze „lupta impotriva schimbarii climatice, sustinerea cresterii economice si limitarea vulnerabilitatii externe a UE in ceea ce priveste importurile de hidrocarburi”, a anuntat executivul european intr-o versiune provizorie a acestui plan. Oamenii de stiinta sustin ca emisiile de gaze din lume trebuie reduse cu cel putin 50 la suta pana in anul 2050, pentru a limita incalzirea globala la doua grade in acest interval. Tarile dezvoltate trebuie sa isi reduca emisiile cu cinci la suta in 2012, fata de 1990, iar tarile membre UE cu opt la suta. Comisia Europeana va pleda pentru o dezvoltare a energiilor regenerabile – energia eoliana, solara, biocarburantii – pentru a reduce emisiile de gaze in UE si pentru a consolida independenta energetica a Uniunii.
Comisia sustine, indirect, si energia nucleara, un subiect de dezbatere pentru europeni, tinand cont de avantajele in materie de costuri, de emisie de dioxid de carbon si de independenta. CE admite ca este dreptul fiecarui stat membru sa decida daca va recurge sau nu la acest tip de energie, dar avertizeaza ca este esential ca o eventuala reducere a nivelului productiei nucleare in Europa sa fie compensata prin introducerea de noi surse energetice care sa emita un nivel scazut de gaze de sera. Energia nucleara reprezinta, in prezent, 30 la suta din productia de energie electrica a UE. CE va incerca si sa dezvolte concurenta pe pietele de energie europene, promovand o separare a activitatilor de productie si de gestionare a retelei de distributie. Bruxelles-ul va prezenta doua optiuni: fie o separare totala intre producatori si distribuitori, asa cum exista deja in 12 state din UE, fie crearea unui operator independent pentru gestionarea retelei, al carui proprietar poate sa ramana producatorul.