Florin Tănăsescu
Îți mai aduci aminte, doamnă, iarmaroacele de altădată, când sătenii, proști făcuți grămadă, râdeau de tine, Femeia cu barbă ? Știi ce făceau după ce pleca mai departe circul ? Udau coada pisicii la cinematograful sătesc, văzând pentru a șaptea sau a zecea oară “ O floare și doi grădinari”.
Femeie, nimic nu s-a schimbat de-atunci. Ba, lucrurile stau și mai nașpa în ziua de azi. Norodul râde tot așa, ca proasta-n târg, bârfește pe cin’ se nimerește și ridică degetul mijlociu în sus, în trafic. Apoi, seara, plânge de rupe pământul la “Visuri la cheie” ori la emisiunile lacrimogene de la Antena Stars.
Diferența dintre acum un secol și azi e că nu se mai găsesc, muiere păroasă, înghițitori de săbii. D-ăia care îngrozeau copiii și oamenii mari deopotrivă, de dormeau cu lampa aprinsă. Acum, orășenii – că mahalaua s-a mutat pe verticală, în blocurile din metropolă – stau cu retina-n televizor și-nghiţit și ei pe nemestecate tot ce li se servește. Atât.
Bărboaso, contemporan cu tine era și prostul satului, dar lumea, analfabetă cum era ea, îl numea așa fie cu condescendență, fie cu compasiune, fie cu simpatie. Azi, intelectualii noștri se ceartă ca de la fufă la fufă (fiindcă există și fufe – bărbați, nu doar fufe propriu-zise). Să-ți dau un exemplu: “Eugen Simion este un idiot!”, a zis Nicolae Manolescu. Deci, vezi și tu cum se scrie istoria zilelor noastre de ieri, de azi și de mâine.
Lumea râdea de tine-n iarmaroace, Femeie cu barbă ? Să ne ierți, dar aveau cât de cât dreptate: o dată că erau proști, și a doua – că aveai nu doar barbă, ci și mustață.
La un secol distanță, lumea de azi râde de Olguța Vasilescu ori de Gabriela Firea și le-arată cu degetul, chit că nu au barbă. Dragnea are , ce-i drept, mustață, iar neamul – fufă exultă când inculpatul este citat la ÎCCJ. Așa că, să înțelegi și tu, bărboaso, nimeni nu scapă de gura satului /orașului românesc, altfel slobodă. Doar deținuții trebuie să stea în cinci pe patru metri pătrați fiindcă tinerii frumoși și liberi – care nu mai vor să audă de lagărul comunist – susțin taman închisoarea. Fiindcă, tu nu ai de unde să știi asta, poți să reprezinți un mod de întemnițare – comunist, printr-un altul – corporatist… Desigur, mai e un motiv pentru care poporul vrea cât mai mulți deținuți în pușcării: fericirea unora care au rate la bănci stă taman în nefericirea altora, care trebuie să stea după gratii pentru neplata întreținerii copilului.
Și să-ți mai zic un argument pentru care vremurile de-atunci erau mai așezate ca acum: dacă publicul tău era nemulţumit de reprezentație – fie că aveai barba prea mică, fie că îmbătrâniseși și aveai fire albe în ea – dădea cu ouă stricate în tine. Azi, se aruncă pietre în jandarmi și se scandează “Ieși afară, javră ordinară!”.
Îți mai aduci aminte, doamnă ? Era târziu și era toamnă când circul își strângea catrafusele și pleca din sate. Acum, e o perpetuă circăraie pe acest pământ cică binecuvântat de Dumnezeu.
Păcat că prea multe fufe–muieri și fufe–bărbați mișună pe el.