Ministerul Justiției renunță la proiectul de lege de modificare și completare a actelor normative privind Codurile penale, înaintat deja Consiliului Superior al Magistraturii, deoarece „dorește elaborarea unuia mai complex”, a declarat ieri, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al MJ, Cristina Liță.
„Ministerul Justiției nu este preocupat să elaboreze un proiect de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. În prezent, Ministerul Justiției centralizează deciziile pronunțate de Curtea Constituțională cu privire la actele normative menționate, iar acestea vor fi analizate în perioada următoare”, se precizează în comunicat.
Potrivit unor surse judiciare, în varianta proiectului de lege trimis în urmă cu o zi la CSM, pentru avizare, se prevede eliminarea pragului minim de 200.000 de lei pentru infracțiunea de abuz în serviciu, care exista în ordonanța de urgență abrogată, dar se mențin noile pedepse reduse de la maximum 7 la maximum 3 ani și eliminarea interdicției de a ocupa o funcție publică.
Se menține, totodată, prevederea conform căreia aceste dispoziții nu se aplică „în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”.
Referitor la infracțiunea de favorizare a făptuitorului, în proiectul de lege se arată, la fel ca în ordonanța de urgență abrogată, că aceasta nu se pedepsește dacă este săvârșită „de un membru al familiei sau afin până la gradul II”, dar nici „în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”.
În proiect este menținută și măsura abrogării art. 298 din Codul penal, care sancționează infracțiunea de neglijență în serviciu.
A fost păstrată și modificarea adusă primului alineat al art. 301 din Codul penal, referitor la conflictul de interese, fiind exclusă răspunderea penală dacă beneficiarii infracțiunii sunt „persoanele cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”. Alineatul prevede, ca și în ordonanța de urgență abrogată, că „fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obținut, direct sau indirect, foloase patrimoniale pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”. O altă prevedere din ordonanța de urgență, menținută și în proiectul de lege, este cea adusă Codului de procedură penală, prin care se stabilește că „denunțul se depune la organul de urmărire penală competent, în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei prevăzute de legea penală”.
