Lucian Avramescu
De la precedentul meu editorial s-au petrecut validarea parlamentară a noului guvern și chiar jurământul la Cotroceni. Surprize? Da și nu. Câțiva miniştri par culeși de pe gârlă, au niște priviri apoase. De unde și pe ce criterii i-a cules Dragnea, că numai mințile strălucite ale nației nu par?! Mă rog, poate vor fi buni gospodari, nițel agramați, nițel debusolați, nițel – unii – proști de-a binelea, dar gospodari. Vom vedea. Mi-e greu s-o imaginez pe fosta secretară de școală de la Teleorman dând de pereți cu hârșiții generali de la Interne, fiindcă unii merită dați de pereți. Președintele, rece ca statuia unui țurțure, a vorbit în premieră liber și tăios, dându-se diriginte cu toate că nu mai e.Le-a reamintit că suntem în NATO și să n-o virăm. Știe el ceva și nu ne spune? De ce nu ne spune?
Avem, înțeleg, cel mai numeros guvern din istoria României. La marele program de promisiuni, compus dintr-o avalanșă de recompense pentru poporul năpăstuit, mă așteptam la nițică austeritate măcar pe acest capitol. Ne dați nouă, dar strângeți voi cureaua. Aș! Au fost inventate noi ministere cu nume ciudate care vor însemna lefuri în plus, șoferi în plus, birouri cu conțopiști în plus, consilieri în plus, fiindcă unii miniştri vor avea nevoie să fie consiliați și în privința drumului de parcurs până la toaletă.
Guvernul Dragnea (Grindeanu) are de îndeplinit un proiect de program generos, care înseamnă cheltuieli bugetare ample. Nu mă pricep la contabilități. Bine ar fi să se priceapă ei și-mi doresc din toată inima să se priceapă. Un ministru a spus ieri, luându-l gura pe dinainte (probabil că după aia a luat o scatoalcă de la Dragnea!), că nu promite nici măcar un kilometru de autostradă. Păi, omul, greoi ca un hipopotam mic, are dreptate. Nu vor fi autostrăzi, așa cum nu vor fi investiții. Banii merg acolo unde au fost promisi. România a inventat – nu de la Dragnea, pentru a nu vorbi cu păcat – țara socială, în sensul traiului din ajutoare sociale. Sunt sate în care nu doar țigăniile primesc ajutoare sociale de la un capăt la celălalt. La Buzău, care nu-i un sat, ci ditamai capitala de județ, am văzut coadă de Merțane pentru ridicarea ajutorului social. Și ajutoarele sociale, înțeleg, vor crește. E bine, fiindcă unii sunt săraci lipiți, pe lângă cei care și-au mai aranjat o șmecherie. Ce nu înțeleg e de ce sunt încă mulți tăietori de frunză la câini, prin sate mai ales, proptele ale crâșmelor, care-s rugați să se angajeze și n-au chef. Munca doare.
Am intrat, cu o armată guvernamentală care a populat ca niciodată sala mare a Cotrocenilor, în linia dreaptă a bunăstării. Mă rog Celui de Sus – cu toate că Atotputernicia Sa s-ar putea să fie neputincios la acest capitol – să dureze. Bunăstarea. Să n-o fumăm iute.
P.S.
Nu m-a deranjat atât faptul că Grindeanu a scăpat la o țigară în cabinetul lui Dragnea, ca vițelul în lucernă, riscând o amendă pe care o va și primi, fiindcă unde-i lege nu-i tocmeală, ci altceva. Mă deranjează că a mințit. De ce a fost nevoie de această minciună de elev de școală prins că fumează în closet? De ce a inventat chestia cu țigara electronică, fiindcă electricitatea ei făcea scrum? De ce a mințit că doar o freca în mână? Dacă, pe zicala, azi un ou, mâine un bou, premierul va minți gradat, în sus, din ce în ce mai vârtos? Noroc că Dragnea și-a început de azi drumul spre curățătorie și n-o să aibă mult timp la dispoziție.