* considera etnologul Caton Musceleanu
Primul proiect PHARE accesat de municipalitatea campineana a dus la crearea unui parteneriat intre executivul local si Asociatia Romilor „Fratia”, singurul ONG din oras care apara interesele acestei etnii. Proiectul a avut ca finalitate construirea unei hale de productie a caramizilor si specia-lizarea mai multor zeci de romi in meserii din domeniul constructiilor. Ultimul proiect PHARE implementat in Campina are ca parteneri tot Primaria (de fapt, Consiliul Local) si Asociatia Romilor „Fratia”. El poarta, la prima vedere, o denumire cam pretioasa si putin derutanta: Ecluza prahoveana a dezvoltarii durabile. Aceasta denumire i-a tulburat putin pe consilierii municipali din mandatul trecut, facandu-i sa nu aprobe decat la a doua solicitare un spatiu (la Complexul Petrol) pentru echipa secretariatului tehnic al proiectului. Despre ce inseamna acest ultim proiect derulat cu fonduri comunitare, am stat de vorba cu initiatorul sau, etnologul Caton Musceleanu (in foto), un rom cu carte care incearca asiduu sa-i ridice pe cosangenii sai spre un trai mai decent.
– Ce inseamna acest proiect si cum v-a venit in minte titulatura lui?
– Proiectul, finantat prin programul PHARE 2006 – „Masuri de incluziune sociala”, are ca aplicant Asociatia Romilor „Fratia” Campina, iar ca partener asociat, Consiliul Local, care asigura locatia si o cofinantare de peste 10%. Mai exista un partener formator: Fundatia pentru dezvoltare sociala Ramses din Cluj. Proiectul se incheie la 30 aprilie 2009 si are o valoare de peste 163.000 de euro. El se adreseaza tuturor celor care vor sa se califice in diferite meserii din constructii, dar si din alte domenii. Stim cu totii ca ecluzele ajuta vapoarele sa strabata cursuri de ape pe portiuni cu diferente mari de nivel. Asemenea ecluzelor fluviale, „Ecluza prahoveana a incluziunii sociale” are rolul de a reduce diferenta dintre nivelul de trai al romilor si cel al celorlalte grupuri etnice. Misiunea mea ca si coordonator de programe de dezvoltare sociala si economica, dar mai ales ca initiator de proiecte structurale, e sa ma apropii de formatorii de opinie prahoveni, ca impreuna sa fim o ecluza pentru interesele comunitatii beneficiare.
– Credeti ca administratia campineana va sti sa acceseze cat mai multe proiecte ale UE?
– Dupa parerea mea, in general, primariile de pe Valea Prahovei sunt deficitare in a angaja manageri de proiecte europene. Pentru a creste puterea de absorbtie a fondurilor UE, primariile trebuie sa-si alcatuiasca propriile echipe de concepere a proiectelor pentru fondurile structurale. Acesti angajati, conform Legii 339/2007, vor fi platiti din bugetele locale cu salarii mai mari cu 75% decat ale functionarilor incadrati pe alte posturi. Cu toate ca scopul legii a fost ca primariile sa aiba propriile echipe de specialisti pentru accesarea fondurilor post-aderare, dupa informatiile mele, pana in prezent, pe Valea Prahovei nu s-au angajat decat trei astfel de persoane. Consilierii nou alesi au posibilitatea sa urmeze cursurile organizate de noi, obtinand astfel diplome de manageri ai unor proiecte cu finantare europeana, ceea ce nu e putin lucru.
Adrian BRAD
