Prima editie a cursurilor nu a confirmat decat partial entuziasmul lui Iorga. Nu se facusera niciun fel de diligente pe langa autoritatile consulare austro-ungare, ca urmare, tinerii din Ardeal, Bucovina si Banat nu au putut veni. De asemenea, autoritatile vremii care nu se dumirisera inca asupra a ceea ce voia sa faca Iorga la Valeni au organizat niste cursuri semioficiale cu invatatorii, la Iasi.
Inaugurarea „universitatii” a avut loc miercuri 2 iulie 1908. Catre pranz a avut loc deschiderea cursurilor cu vreo 50 de participanti, cand li s-au spus acestora cuvinte de bun venit, li s-a aratat scopul acestei activitati si li s-a prezentat programul conferintelor.
Dupa-amiaza, Iorga a tinut celebra lui conferinta de deschidere „despre romanitatea noastra”. Cu o argumentare stransa a ajuns la concluzia ca originea neamului romanesc trebuie cautata in traci, care „au trait aicea cu mii de ani inaintea altor popoare, si aceasta ne da dreptul de a ne considera, noi, romanii, ca singuri si ade-varati mostenitori ai acestor locuri.” In continuare au fost tratate teme despre „persistenta noastra in Dacia” si „formarea limbii romane”.
Pentru ascultatori (cei mai multi stiau, desigur, cine este Iorga, dar nu-l auzisera niciodata vorbind), a fost o revelatie, care i-a covarsit. Fiecare inceput de conferinta era asteptat intr-o nota de mare simplitate, iar cuvantul sau prindea din inceput tema tratata, fara introducere sau fraze cautate. <
Si din cei invitati de Iorga sa conferentieze s-au prezentat doar o parte, dar numai intelectuali de calitate. Faptul acesta l-a obligat pe Iorga sa tina mai multe conferinte decat planuise initial.
Vestea despre ceea ce se intampla la Valeni s-a raspandit in cateva zile in toata tara. „Neamul Romanesc” populariza si el cursurile, incurajandu-i pe cei care nu venisera de la inceput: <
Treptat numarul ascultatorilor a crescut, pana la sfarsitul lunii si al cursurilor triplandu-se, mai ales prin invatatorii „fugiti” de la cursurile iesene.
In ceea ce priveste cazarea si masa „auditorilor” nu s-au luat, la inceput, niciun fel de masuri. Pe de o parte, nu existau niciun fel de mijloace materiale, niciun fel de fonduri, decat ceea ce oferisera cei cativa sponsori, care de-abia ajungeau pentru celelalte cheltuieli. Pe de alta parte, Iorga stia cat de primotor era orasul Valeni, si ce posibilitati mari avea in aceasta directie. Existau cateva hanuri in Valeni si imprejurimi, dar au fost putin folosite din cauza distantei mari de cursuri. In schimb, valenarii ospitalieri de felul lor, mandri ca targul lor a fost scos din anonimat si a devenit un centru cultural national, si-au deschis larg inimile si portile. Mai ales ca Valenii erau un targ imbelsugat, pretul alimentelor fiind pe jumatate ca la Ploiesti si pe sfert cat la Bucuresti.
Imi povestea tatal meu ca in vara lui 1910, cand s-a dus la cursuri la Valeni, a dormit, impreuna cu alti doi colegi invatatori, foarte confortabil pe balconul casei unui cetatean, pe un fel de sac urias plin cu fan proaspat si captand pentru a se inveli niste cergi. Gazda, foarte binevoitoare i-a si hranit, acceptabil si le-a luat, cu totul, pentru o saptamana, cate 8 lei la fiecare. Asemenea gazde gaseai cate doreai in Valeni…
Paul D. POPESCU
