Rusii vor cenzura in presa
Peste 60 la suta dintre rusi sunt de acord cu impunerea cenzurii in mass-media, potrivit unui sondaj de opinie publicat la Moscova. Cei mai multi dintre rusi considera presa drept sursa de dezinformare, de violenta si vulgaritate. Potrivit acestora, este necesara ridicarea nivelului cultural si educarea cetatenilor prin intermediul mass-media. Numai un sfert dintre cei chestionati au fost de parere ca cenzura nu este necesara.
Fostul presedinte, Vladimir Putin, a plasat o mare parte din mass-media sub control de stat, determinand disparitia canalelor independente de televiziune.
Smirnov, dispus sa reia negocierile cu Chisinaul
Ministrul ucrainean de Externe, Vladimir Ogrizko, si liderul transnistrean Igor Smirnov au convenit asupra reluarii negocierilor pe tema conflictului transnistrean in format “5+2”. Potrivit sefului Serviciului de presa al Ministerului ucrainean de Externe, Vasili Kirilici, in cadrul intrevederii dintre Ogrizko si Smirnov, care a avut loc la 14 iunie, la Odessa, cei doi oficiali au convenit asupra reluarii, in viitorul apropiat, a negocierilor intre grupurile de lucru.
Totodata, liderul transnistrean a fost de acord ca Tiraspolul sa participe la lucrarile comisiei moldo-ucrainene de demarcare a frontierei.
Croatia ascunde documente
Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPI) a acuzat Croatia ca ascunde documente legate de procesele a trei generali croati, Ante Gotovina (in foto), Mladen Markac si Ivan Cermak, acuzati de crime de razboi. Ei sunt acuzati de crime de razboi in timpul si dupa Operatiunea Storm.
Procurorii au cerut Tribunalului de la Haga sa impuna Croatiei un termen-limita de 15 zile pentru a preda aceste documente privind actiuni ale artileriei si activitati ale politiei in timpul operatiunii.
Potrivit oficialilor tribunalului, procurorii au formulat la 13 iunie o plangere impotriva autoritatilor croate pentru cooperare insuficienta.
«Croatia nu a pus la dispozitie documente privind operatiunile artileriei din cadrul operatiunii Storm sau documente ale politiei, referitoare la activitatile lui Mladen Markac si ale unitatilor speciale de politie aflate sub comanda sa in timpul operatiunii», se arata in aceasta plangere.
In acest caz este vorba despre sute de documente, inclusiv o serie de ordine, rapoarte si instructiuni, precum si o lista a tintelor pe care artileria si politia le-a avut in timpul operatiunii.
In plangerea semnata de procurorul sef Serge Brammertz se arata ca, desi autoritatile croate au efectuat o serie de investigatii in ultimele 18 luni pentru a gasi documentele, Croatia nu a depus eforturi sincere pentru a asigura documentatia necesara.
UE sustine o autonomie puternica a Transnistriei
Mediatorii implicati in negocierile pe tema conflictului transnistrean nu vor permite ca interesele niciuneia dintre parti sa fie afectate, a declarat Kalman Mizsei, reprezentantul UE in Republica Moldova, in fata parlamentarilor transnistreni.
Kalman Mizsei a afirmat ca mediatorii implicati in negocieri vor asigura ceea ce el a numit o autonomie puternica si solida cu garantii legale internationale adecvate, a precizat Parlamentul transnistrean.
UE este pregatita sa ofere servicii de expertiza si consiliere, precum si fonduri pentru procesul de apropiere, a adaugat Kalman Mizsei, potrivit surselor parlamentare.
Potrivit sursei citate, reprezentantul UE in Republica Moldova nu a fost de acord cu parerea ca rolul activ din prezent al autoritatilor moldovene in rezolvarea dosarului transnistrean este parte a unei campanii electorale.
Autoritatile moldovene incearca intr-adevar sa rezolve un conflict inghetat de 16 ani, a declarat Mizsei.
