Duminica, 1 iunie, intre orele 7:00 si 21:00, Romania isi alege primarii, consilierii locali si judeteni, in cadrul primelor alegeri locale de dupa intrarea in Uniunea Europeana. Alegatorii isi vor putea exprima votul numai la sectia de votare la care sunt inscrisi, in localitatea de resedinta. Nu vor mai fi organizate sectii speciale de vot in gari, autogari sau aeroporturi. Cele patru buletine de vot pe care alegatorul le primeste la sectia de votare contin numele candidatilor la primarii, ale membrilor consiliului local, ale membrilor consiliului judetean, respectiv numele candidatilor la presedintia consiliilor judetene. Cel de al doilea tur de scrutin va fi organizat la 15 iunie.
Va reamintim cateva prevederi legale privind modul de desfasurare a votului:
Legea votului uninominal, adoptata in plenul Camerei Deputatilor la inceputul lunii martie, presupune – in principal – ca fiecare senator, deputat si presedinte de consiliu judetean sa fie ales prin vot direct, si nu de pe listele de partid, ca pana acum. Asadar, presedintii consiliilor judetene vor fi alesi de catre cetateni, si nu de catre consilierii judeteni – ca pana acum. Este necesar un singur tur de scrutin, astfel incat candidatul care a obtinut cele mai multe sufragii va deveni presedinte.
In mod traditional, primarii sunt alesi ca si pana acum, in sistem uninominal. Consiliile locale si cele judetene vor fi alese pe circumscriptii electorale, pe baza scrutinului de lista, potrivit principiului reprezentarii proportionale. Vicepresedintii consiliilor judetene, precum si viceprimarii, vor fi stabiliti prin vot indirect de catre consiliile judetene, respectiv consiliile locale. Guvernul a introdus o restrictie care interzice candidaturile duble pentru functia de primar si pentru cea de presedinte de consiliu judetean.
Cu patru zile inainte de scrutin, Guvernul a adoptat o noua ordonanta de urgenta privind localele. Se prevede ca validarea primarilor sa aiba loc in camera de consiliu a tribunalului in fata presedintelui acestei instante, in decurs de 20 de zile de la data alegerilor. In doua zile de la validare, presedintele consiliului depune juramantul in fata presedintelui tribunalului. In trei zile de la depunere, seful va convoca sedinta de constituirea a consiliului. Daca nu se pot reuni trei sedinte consecutive, presedintele poate invalida consilierii absenti, sa numeasca supleanti sau, daca nici acestia nu exista, sa dispuna noi alegeri.
Legea votului uninominal a fost completata, zilele acestea, si prin specificatii privind colegiile uninominale care, in Bucuresti, nu trebuie sa depaseasca limita teritoriala a sectoarelor. In cadrul unei circumscriptii electorale (judet sau sector), delimitarea se face in functie de numarul locuitorilor, astfel incat sa nu permita o diferenta mai mare de 30% intre colegiul cu cel mai mare numar de locuitori si cel cu cel mai mic numar de locuitori.
Alegerile pentru consilieri, primari si presedintii consiliilor judetene sunt valabile indiferent de numarul participantilor la vot. Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscriptie stabileste pragul electoral al circumscriptiei, adica 5% din numarul total al voturilor valabil exprimate in circumscriptia respectiva. Pentru aliantele politice sau electorale, se adauga 2%. Pentru aliantele cu cel putin trei membri, pragul electoral este de 8%.
Mandatele se repartizeaza tinand cont numai de partidele, aliantele politice, aliantele electorale si candidatii independenti care au intrunit pragul electoral. Repartizarea mandatelor de consilier se face dupa cum urmeaza:
Etapa I. Biroul electoral de circumscriptie stabileste numarul de mandate ce revin fiecarei liste de candidati, precum si candidatilor independenti, pe baza coeficientului electoral, determinat prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele si candidatii independenti care au intrunit pragul electoral la numarul total al mandatelor de consilier din circumscriptia respectiva. Biroul repartizeaza fiecarei liste atatea mandate de cate ori coeficientul electoral se include in numarul total al voturilor valabil exprimate pentru lista respectiva. Este declarat ales candidatul independent care a obtinut un numar de voturi cel putin egal cu coeficientul electoral.
Etapa II. Biroul repartizeaza mandatele neatribuite, pe baza unui tabel cuprinzand partidele politice si aliantele care au intrunit pragul electoral, in ordinea descrescatoare a numarului de voturi neutilizate. Mandatele neatribuite se repartizeaza partidelor politice si aliantelor in ordinea inscrierii acestora in tabel, cate unul pentru fiecare partid politic, alianta politica si alianta electorala. In cazul in care raman mandate nerepartizate, operatiunea se repeta pana la epuizarea acestora.
Daca niciuna dintre organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, alta decat cea maghiara, nu a obtinut cel putin un mandat, se atribuie un mandat de consilier organizatiei care a intrunit pragul electoral si a obtinut cel mai mare numar de voturi valabil exprimate dintre toate aceste organizatii. Atribuirea mandatelor se face de catre biroul electoral de circumscriptie in ordinea inscrierii candidatilor pe lista si incepe cu lista de candidati pentru care au fost exprimate cele mai multe voturi.
Pentru functia de primar, centralizarea voturilor se face de catre biroul electoral de circumscriptie, fiind declarat primar candidatul care a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Daca niciunul dintre candidati nu a obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate, se organizeaza un al doilea tur de scrutin. Acesta se organizeaza si in caz de balotaj intre mai multi candidati la functia de primar.
Aproape 70 de milioane RON au fost alocati de Guvern pentru organizarea alegerilor in cele 17.000 de sectii de votare. Din suma totala, circa jumatate este suportata din bugetele consiliilor locale.
