Nou bilant al seismului din China:
55.740 de morti, 24.960 de disparuti si aproape 300.000 de raniti
Cel mai recent bilant al cutremurului indica 55.740 de morti. Potrivit viceguvernatorului provinciei Sichuan, aproape 25.000 de oameni sunt in continuare dati disparuti numai in provincia Sichuan, cea mai afectata. Seismul cu magnitudinea de 8 grade pe scara Richter a facut aproape 300.000 de raniti.
Numarul celor fara un acoperis deasupra capului depaseste 5 milioane si nu mai putin de 5 milioane si jumatate de case au fost distruse complet. Cel putin tot atatea au fost avariate.
Autoritatile locale din Sichuan solicita ajutor de urgenta constand, in special, in corturi pentru cei ramasi fara adapost. De asemenea, China va lansa in curand o loterie nationala pentru a strange fondurile necesare venirii in sprijinul sinistratilor, al familiilor victimelor si pentru reconstructia zonelor afectate de seismul din 12 mai. 34.000 de medici si asistente medicale au fost trimisi in provinciile afectate de cutremur. Mai bine de 180.000 de corturi si 220.000 de paturi au fost trimise in ajutorul sinistratilor.
Autoritatile de la Beijing au trimis in provinciile afectate apa potabila pentru 7 milioane de sinistrati. Pana acum, valoarea donatiilor stranse in China si alte tari pentru victime se ridica la 440 de milioane de euro. De asemenea, autoritatile au anuntat ca supravietuitorii din satele de munte vor fi adusi in localitatile mari, unde au fost amenajate tabere pentru sinistrati.
Echipele de salvare duc in continuare o lupta indarjita pentru a gasi cat mai multi supravietuitori. Pe masura ce trece timpul, sansele sunt insa tot mai reduse. Militarii au acum o alta misiune: aceea de a gasi cat mai repede cadavrele aflate sub daramaturi pentru a evita izbucnirea epidemiilor de ciuma sau holera. Cadavrele vor fi transportate la un crematoriu.
Guvernul de la Beijing afirma ca seismul a provocat economiei chineze pierderi de peste 9,5 miliarde de dolari. O companie internationala de calcul al efectelor catastrofelor afirma ca pierderile ar putea depasi 20 de miliarde de dolari.
Riscul unei replici a puternicului seism de saptamana trecuta continua sa ameninte China. Seismologii mentin avertizarea privind producerea unui nou cutremur cu magnitudinea de 6 sau 7 pe scara Richter.
Moscova si Beijingul au semnat un contract nuclear de un miliard de dolari
Rusia a semnat ieri un contract nuclear cu China in valoare de un miliard de dolari pentru extinderea unei uzine de imbogatire a uraniului si furnizarea de combustibil, a anuntat un responsabil rus la Beijing in prima zi a vizitei noului lider de la Kremlin, Dmitri Medvedev.
Serghei Kirienko, seful agentiei ruse pentru energie atomica Rosatom, a declarat ca este prevazuta, prin acest contract, construirea unui al patrulea bloc al unei uzine deja existente in China, precum si «livrarea de uraniu rus usor imbogatit». «Costul contractului reprezinta peste un miliard de dolari, dintre care circa 500 de milioane de dolari sunt pentru constructie, iar 500 de milioane de dolari pentru livrarea de uraniu», a precizat Kirienko.
El a mai anuntat ca Rusia si China au inceput negocieri in privinta construirii a inca doua blocuri la centrala nucleara Tianwan din estul Chinei, construita de societatea Atomstroiexport.
China si Rusia au incheiat in 1997 un acord pentru construirea in provincia Jiangsu, din estul tarii, a acestei centrale cu apa presurizata, care a costat 3,3 miliarde de dolari. Primul reactor al centralei Tianwan a fost oficial pus in functiune la 2 iunie 2007, iar al doilea la 12 decembrie 2007. In a doua faza a proiectului, care urmeaza sa fie negociata, este prevazuta adaugarea a doua reactoare de 1.000 de megawati.
Dupa o prima vizita in Kazahstan joi, axata pe energie, noul presedinte rus Dmitri Medvedev a sosit in China lovita de dezastru, in conditiile in care cooperarea politica si economica dintre cele doua tari este din ce in ce mai stransa. Atat Moscova, cat si Beijingul, se opun proiectului american pentru un scut antiracheta in Europa de Est, independentei Kosovo, sustinuta de Occident, si au o abordare comuna fata de dosarul nuclear iranian. In plus, China este un client important al Rusiei pentru exporturile de arme si energie.
Obama a negat, iarasi, ca ar fi musulman
Candidatul la investitura democrata, Barack Obama, a fost din nou nevoit ieri sa spuna ca nu este musulman si si-a reafirmat atasamentul de Israel, la o reuniune organizata de comunitatea evreiasca din Boca Raton.
“Daca v-ati fi numit Barry si nu Barack as fi votat pentru dumneavoastra”, i-a spus un membru al congregatiei, in timp ce in parcare erau distribuite foi pe care scria ca senatorul de Illinois este musulman.
“Nu este adevarat, nu sunt musulman si nu am fost niciodata”, a raspuns Obama.
Site-urile de internet au trimis masiv mesaje in care afirmau ca Obama este musulman si antisemit. El a raspuns la chestiunea prenumelui. «De fapt, cand eram copil mi se spunea Barry. Insa, cand am crescut am decis sa-mi recunosc mostenirea kenyana si am inceput sa foloseasc numele meu adevarat, Barack, a explicat Obama. El inseamna «baruch» in ivrit (binecuvantat) si este cuvantul kenyan pentru «bincuvantare», a precizat el, spunand ca s-a simtit mereu aproape de poporul evreu. «Nu ma judecati dupa numele meu sau ca sunt de culoare, ci in baza politicii mele», a cerut Obama.
«Am fost mereu pro-Israel. Multi dintre profesorii mei erau evrei si cred ca Israelul are legaturi profunde cu SUA, intelectual si emotional», a subliniat el. Obama a spus din nou ca nu va negocia cu Hamas si nici cu Hezbollah si ca cea mai mare amenintare pentru Israel este Iranul.
