Atat de discutatul si disputatul vot uninominal a trecut de Parlament si asteapta promulgarea presedintelui tarii. Seful statului are la dispozitie 30 de zile pentru a promulga legea sau pentru a o trimite la reexaminare, dar se intrevad deja contestatii la Curtea Constitutionala din partea UDMR si PRM, ceea ce ar mai prelungi chinurile facerii acestui procedeu electoral. Ce ar trebui sa stie cetateanul despre votul in acest sistem uninominal, vom incerca sa explicam odata cu stabilirea tuturor normelor si a procedurilor ce vor fi adoptate. Deocamdata, poate politicienii sa stie, deocamdata, mai multe, desi din discutiile purtate a reiesit clar ca nici acestia nu prea cunosc despre ce este vorba, chiar daca unii au spus ca adoptarea legii uninominalului este un succes. Pentru alegatorii prahoveni care se intreaba: “Noi cu cine votam ?” si, mai ales, cum vom vota in formula uninominalului, prezentam ceea ce se cunoaste in mod cert * VOTUL UNINOMINAL este un tip de scrutin in care candidatii sunt alesi individual si nu pe liste intocmite de partidele din care fac parte * Candidatii vor fi alesi in asa-zisele COLEGII UNINOMINALE, un deputat urmand sa reprezinte 70.000 de locuitori, iar un senator – 160.000 l Delimitarea colegiile o va face o comisie parlamentara, dupa care Guvernul va emite o hotarare in acest sens, in maximum 90 de zile de la intrarea in vigoare a Legii votului uninominal.
* Candidatura individuala – deci nu lista de candidati – nu inseamna ca partidele nu mai au niciun rol atat timp cat fiecare dintre formatiunile politice are dreptul sa inscrie pe buletinul de vot dintr-un colegiu electoral cate un singur candidat atat pentru Camera Deputatilor, cat si pentru Senat l Pentru partide, pragul de acces in Parlament este de 5%, iar pentru aliante sau coalitii electorale variaza intre 8 si 10%. Este declarat castigator intr-un colegiu uninominal candidatul care obtine 50% plus 1 dintre sufragiile cetatenilor. Partidele care obtin rezultate mai slabe, dar care castiga, totusi, 6 colegii de deputati si 3 de senatori vor putea accede in Parlament, chiar daca, la nivel national nu intrunesc cele cinci procente ale pragului electoral. Legea este, insa, confuza in privinta redistribuirii voturilor, procedura fiind destul de complicata si realizandu-se tot pe un fel de lista astfel: se aduna voturile candidatilor unui partid intr-o circumscriptie electorala, se redistribuie apoi in functie de scorul obtinut de fiecare partid in acea circumscriptie. Ca urmare, un candidat care a obtinut un scor bun poate rata intrarea in Parlament daca partidul pe care-l reprezinta are un scor slab la nivel central. In acelasi timp, un candidat cu un scor mic poate deveni parlamentar daca procentajul partidului din care face parte este mare la nivel national.
l Legea votului uninominal mai prevede ca, inainte de alegeri, fiecare candidat sa depuna o suma echivalenta cu cinci salarii minime pe economie, suma pe care o poate recupera daca obtine cel putin 2% dintre voturile cetatenilor l De asemenea, in cazul in care candidatii nu obtin cele 50% plus 1 dintre voturi, acestea se vor repartiza partidelor proportional, la nivel national.
Acestea sunt doar cateva dintre prevederile legii votului uninominal, si, dupa ce vor aparea si normele de aplicare, vom reveni cu amanuntele necesare.
Leon CHIRILA
