Probabil ca, deja, cititorii se intreaba ce ascunde un asemenea titlu insolit.
Este genericul unei rubrici care isi propune sa urmareasca personalitatea si rolul femeii in trecut si astazi, sa gaseasca termeni de comparatie, sa desprinda etape din emanciparea – formala si reala – a acesteia. Pentru ca nu dispune de informatii globale, autorul se va opri asupra unui esantion, reprezentat de femeile prahovene, cautand arhetipuri acolo unde le-a gasit: in randul aristocratelor, al doamnelor din marea si mica burghezie, al intelectualelor sau al sotiilor de intelectuali, dar si al femeilor muncitoare.
In paginile viitoare ale ziarului veti gasi, in fiecare marti, medalioane de prezentare a unor personalitati feminine, care au insemnat ceva in viata judetului nostru si chiar a tarii. Va vom face cunoscute aici date despre femei care s-au remarcat, intr-un fel sau altul, in plan economic, social, cultural-artistic, familial, monden chiar, fie ca fiice ale acestor meleaguri, fie venite in Prahova prin casatorie sau prin serviciu si stabilite aici, fie doar trecatoare prin locurile noastre, dar cu o trecere notabila.
Amintim deja cateva dintre numele asupra carora ne vom opri: Eufrosina Stoenescu Homoriceanu, Ecaterina Zaganescu, Emilia Comisel, Doamna Elina Cantacuzino, Cleopatra Trubetkoi, Smaranda Garbea Gheorghiu, Cornelia Peiulescu, Paulina Bratescu – Brailoiu, Ecaterina Barcanescu, Elisabeta Negulescu etc., etc. Ne bucuram daca, la randu-le, cititorii au mai auzit aceste nume si asteapta sa afle inca ceva despre ele. Ne bucuram si daca nu le-au mai auzit, aceasta insemnand ca demersul nostru este, cu adevarat, necesar.
In rubrica, medalioanele si notele vor alterna cu mici materiale in care vom incerca sa stabilim un raport intre femeile prahovene si anumite momente sau perioade din trecut, un anumit eveniment, o anumita stare de lucruri, o anumita sarbatoare, o anumita reuniune mondena, o anumita situatie politica etc. Amintim, si in acest caz, cateva posibile titluri: Jupanese si jupanite; Craciunul si femeile prahovene; Servitoarele; Actul electoral si femeile prahovene; Zestrea; Prima scoala de fete din Ploiesti; Balurile; Scoala secundara „Despina Doamna”, Prostitutia, Razboiul pentru independenta si femeile prahovene; Mica maternitate, Bataile cu flori etc.
Vom folosi, in demersul nostru, un limbaj cursiv, de povestire, fara sa amintim, decat, eventual, la sfarsitul unui material, sursele documentare deosebite, ori trimiterile la evenimente istorice pe care le presupunem cunoscute.
Speram sa oferim cititoarelor noastre termeni de comparatie care sa le dea unele nostalgii, dar si o pretuire a vietii lor de azi, ca si exemple pentru ceea ce poate fi o femeie, indiferent de conditiile in care traieste. Am fi bucurosi daca aceste randuri i-ar interesa si pe cititori, daca i-ar face sa inteleaga posibilitatile imense de care dispun femeile, contributia lor importanta la dezvoltarea societatii, nu numai in plan demografic, sa le pretuiasca, sa le ajute, atat pe cele din jurul lor, cat si pe toate femeile in general.
Paul D. POPESCU
